Gangrena pulmonară pe radiografia toracică

Gangrena pulmonară sau pneumonia necrozantă/necrotizantă este caracterizată de dezvoltarea procesului de necroză la nivelul țesutului/parenchimului pulmonar infectat. Deși a fost numită și pneumonie cu cavitație, nu toate gangrenele pulmonare se complică cu leziuni cavitare.

Gangrena pulmonară este cauzată de apariţia florei anaerobe cu fuzospirili asociată celei banale şi apare pe un fond de reactivitate locală foarte scăzută. Leziunile în plămâni sunt difuze, cu focare de necroză septică, sfacele şi cavităţi multiple în care supuraţia se adaugă procesului dominant de putrefacţie.

 

Etiologie:

Gangrena pulmonară este cel mai adesea întâlnită în aspergiloza pulmonară invazivă și în pneumoniile supurative cu Klebsiella pneumoniae (sau bacilul Friedlander), infecții plurimicrobiene cu anaerobi, Pneumococcus pneumoniae în asociere cu alte microorganisme și Haemophilus influenzae. Mucormicoza și tuberculoza se asociază rar cu gangrena pulmonară. Cea mai comună caracteristică patologică este tromboza vasculară.

 

Epidemiologie:

Modificările necrotice apar în aproximativ 7% din pneumoniile bacteriene. Poate afecta pacienți de orice vârstă și apare inclusiv la populația pediatrică.

 

Patologie:

Progresia spre pneumonie se datorează virulenței microorganismelor implicate, factorilor predispozanți ai gazdei sau ambelor.

Patogeni implicați în apariția gangrenei pulmonare sunt: Staphylococcus aureus (mai ales la pacienți tineri imunocompetenți), Klebsiella pneumonia, Enterobacter spp., Nocardia spp., Actinomyces spp., Pseudomonas aeruginosa, Pneumococcus spp. (mai ales serotipul 3), Haemophilus influenzae.

Aspectul radiologic:

Se constată un focar pneumonic întins, ocupând lobul mediu şi lobul inferior, în interiorul acestuia apărând, după vomică, una sau mai multe cavităţi anfractuoase cu nivel hidroaeric, cavităţile multiple se pot contopi.

 

Evoluția gangrenei pulmonare:

Evoluţia este de obicei rapidă şi gravă, desfăşurându-se continuu, progresiv, fără remisiuni sau cu remisiuni mici, fără importanţă.

După vindecarea clinică imaginea radiologică este în puţine cazuri normală. Foarte frecvent rămân sechele scleroase sau sclero-purulente (bronşiectazii, focare supurative).

Cronicizarea gangrenei pulmonare este rară, dar posibilă, procesul fiind în bună parte înăbuşit de ţesutul de scleroză; oricând pot surveni recrudescenţe evolutive.

 

Diagnostic diferențial:

Diferenţierea gangrenei pulmonare faţă de abcesul pulmonar şi supuraţiile pulmonare difuze se poate face numai pe baza examenului complex clinic şi de laborator. Abcesul pulmonar este mai bine definit (leziune circumscrisă) și este înconjurat de puțină consolidare. Gangrena pulmonară trebuie diferențiată și de neoplaziile (leziunile maligne) pulmonare însoțite de necroză.

 

Tratament și prognostic:

Tratamentul depinde de agentul etiologic, iar prognosticul depinde de rezistența patogenului (severitatea infecției) și de susceptibilitatea gazdei. La copii, pneumonia necrotizantă cu Pneumococ are o recuperare completă, contrar cu evoluția acesteia la adult. Drenajul nu este recomandat în cazul gangrenei pulmonare. O opțiune terapeutică este rezecția chirurgicală pulmonară.