Bronşiectaziile pe radiografia toracică

©

Autor:

Bronșiectaziile reprezintă dilatații anormale ireversibile ale arborelui bronșic. Bronşiectaziile pot fi congenitale sau dobândite ca urmare a unor procese inflamatorii bronho-pulmonare sau pleurale. Dilataţiile bronşice favorizează procesele inflamatorii şi fibroza consecutivă. La dezvoltarea bronșiectaziilor participă și tulburările de clearance mucociliar. Mucoviscidoza este considerată factorul etiologic cel mai frecvent al dilataţiilor bronşice. După forma lor, dilataţiile bronşice se clasifică în: cilindrice, ampulare, moniliforme, sacciforme.

Epidemiologie:

Bronșiectaziile au o multitudine de cauze, pot apărea la orice vârstă, neexistând o categorie populațională predispusă. Cele mai multe cazuri de bronșiectazii apar post-infecțios și la pacienții cu fibroză chistică.

Etiologie:

  • idiopatică (cel mai frecvent);
  • gazde imunosupresate: fibroza chistică (cauza cea mai comună la copil), diskinezie ciliară primară (sindrom Kartagener), boală granulomatoasă cronică, hipogamaglobulinemie, infecție HIV/SIDA;
  • post-infecție (cea mai comună cauză, înafară de fibroza chistică, la adult): pneumonie bacteriană și bronșită S. aureus, H. influenzae, B. pertussis), infecție cu micobacterii (tuberculoză, mycobacterium avium complex);
  • alergică sau autoimună: aspergiloză bronhopulmonară alergică (ABPA), boli ale țesutului conjunctiv (poliartrită reumatoidă, sindrom Sjogren, lupus eritematos sistemic), boli inflamatorii intestinale;
  • obstructivă: astm sau BPOC, neoplasm bronho-pulmonar, inhalarea de corpi străini;
  • congenitală: malformații ale arborelui bronșic (sindrom Mounier-Kuhn, sindrom Williams-Campbell, sechestrație pulmonară, atrezie bronșică), deficit de alfa1-antitripsină;
  • altele: aspirație cronică, bronșiectazii de tracțiune în fibroza pulmonară, boli pulmonare induse de radiații, posttransplant.


Bronșiectazii proximale cu afectare frecventă de lob superior sunt caracteristice pentru aspergiloza bronhopulmonară alergică. În infecții virale sau piogene, bronșiectaziile sunt localizate bazal. În tuberculoză, bronșiectaziile afectează apexurile pulmonare.

Subtipuri:

Potrivit morfologiei macroscopice, există trei tipuri de bronșiectazii, care constituie și un spectru de severitate.

  • 1. Bronșiectazii cilindrice (47% din cazuri): bronhiile au un calibru uniform, fără îngustări sau pereți paraleli; reprezintă forma cea mai comună;
  • 2. Bronșiectazii varicoase (aproximativ 10 % din cazuri): destul de neobișnuite, există o alternanță între zonele dilatate și cele îngustate (aspect de mărgele pe ață);
  • 3. Bronșiectazii chistice sau sacciforme (45% din cazuri): forme severe, cu extensie la suprafața pleurală; nivele hidro-aerice prezente.


Observație: În 24% din cazuri există o asociere a acestor trei tipuri principale. De asemenea, plămânul fibrozat poate tracționa căile aeriene cu formarea bronșiectaziilor de tracțiune (dilatarea bronhiilor și a bronhiolelor prin distrugerea țesutului elastic și a mușchiului neted).

Clinic:

Bronșiectaziile se manifestă prin infecții respiratorii recurente, producerea unor cantități mari de spută și hemoptizie.

Radiologic:

Uneori nu se constată modificări, alteori se observă doar modificări datorate proceselor inflamatorii întreţinute de bronşiectazii. Aceste aspecte îmbracă forma unor cordoane opace divergente de la hil spre bazele pulmonare (bronşii pline cu secreţii), imagini de cavităţi chistice multiple sau cu nivel hidroaeric, mici zone de transparenţă având forma cifrei 8 sau în rozetă. Uneori se constată o opacitate triunghiulară ca urmare a dilataţiilor bronşice, modificărilor retractile ale parenchimului şi pleurei îngroşate (triunghiul lui Rist şi Besançon). Examenul bronhografic evidenţiază tipul dilataţiilor bronşice şi întinderea afecţiunii.

Bronşiectaziile cilindrice şi cele moniliforme apar ca benzi opace liniare sau sinuoase, uneori neînsoţite de „frunzişul alveolar” deoarece bronhografinul nu opacifiază bronhiolele şi acinii datorită sclerozei retractile. Bronşiectaziile ampulare şi cele sacciforme apar ca nişte cavităţi pline, multiple, grupate în ciorchine.

Diagnostic diferenţial

Se face cu: abcesul pulmonar, caverna bronşiectatică, chistul hidatic supurat, histiocitoza cu celule Langerhans, limfangioleiomiomatoza, pneumonia interstițială limfocitară, manifestări pulmonare ale sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS), pleurezia şi pahipleurita mediastinală, alte stări patologice ce se însoţesc de cavităţi multiple.

Tratament:

Se pune accentul pe eficientizarea eliminării de spută (prin fizioterapie posturală, diverse aparate cu presiune pozitivă), tratament precoce și agresiv al infecțiilor pulmonare. În unele cazuri, este necesară rezecția chirurgicală a lobului afectat (dacă există rezerve respiratorii adecvate). În cazul afectării extensive a ambilor plămâni (exemplu: în fibroza chistică) se ia în considerare opțiunea transplantului pulmonar.


Data actualizare: 01-07-2019 | creare: 01-07-2019 | Vizite: 1012
Bibliografie
-Alina Adriana Feiler, Ana-Maria Ungureanu, Manual de Radiologie și Imagistică Medicală-Volumul I: Toracele, 2012, pag. 53-54
-Bronchiectasis, https://radiopaedia.org/articles/bronchiectasis?lang=us
-Radiological features of bronchiectasis, http://www.sppneumologia.pt/uploads/files/spp/PDF79.pdf
-Bronchiectasis, http://learningradiology.com/archives2011/COW%20468-Cystic%20Bronchiectasis/cystbronchcorrect.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.