Bronhoscopia

Bronhoscopia este o tehnica medicala utilizata pentru a vizualiza interiorul cailor aeriene si plamanilor, in scop diagmnostic. Procedura consta in introducerea unui instrument numit bronhoscop in caile aeriene, in mod obisnuit prin nas sau prin cavitatea bucala, existand situatii cand se introduce prin intermediul unei traheostomii. Aceasta procedura ii permite medicului sa examineze eventuala patologie a cailor aeriene, precum inflamatie, tumori sau sangerari. In anumit situatii, este necesara prelevarea unor mostre de tesut pentru analizarea ulterioara anatomo-patologica. Bronhoscoapele sunt de mai multe tipuri: tuburi rigide de metal prevazute in capatul terminal cu un dispozitiv de iluminare sau instrumente cu fibra optica si echipament video.

Care sunt tipurile de bronhoscopie?

a) Bronhoscopie rigida

Bronhoscopia rigida este utilizata pentru a recupera obiectele straine. Hemoptiziile masive, definite ca pierderea de sange de peste 600 mL de sange in 24 ore, reprezinta o urgenta medicala si trebuie intervenit rapid prin abord intravenos cu fluide si examinare cu bronhoscopie rigida. Lumenul mai larg al bronhoscopului rigid - in comparatie cu lumenul ingust al bronhoscopului flexibil - permite metode terapeutice precum electrocauterizarea, care ajuta la oprirea sangerarii. Bronhoscopia rigida este preferata in cazul indepartarii corpilor straini pentru ca ofera protectia caii aeriene si controlul corpului strain in timpul recuperarii acestuia.

b) Bronhoscopie flexibila

Bronhoscopul flexibil este mai lung si mai subtire decat bronhoscopul rigid. Acesta contine un sistem de fibra optica care transmite imaginea din varful instrumentului catre o camera video pozitionata la celalalt capat al instrumentului. Prin intermediul unor cablui conectate la maner, varful instrumentului poate fi orientat, permitandu-i medicului sa navigheze cu instrumentul in lob individual sau in brohie segmentara. Cele mai multe bronhoscoape flexibile includ de asemenea si un canal de suctiune sau pentru instrumentar, dar acesta este semnificativ mai ingust decat cel al bronhoscopului rigid.

Bronhoscopia flexibila produce mai putin disconfort pacientului decat bronhoscopia rigida iar procedura poate fi realizata cu usurinta sub sedare moderata. Aceasta este metoda de electie in prezent pentru cele mai multe dintre procedurile bronhoscopice.

Care este rolul bronhoscopiei?

- Vizualizarea anomaliilor cailor aeriene
- Obtinerea de specimene de tesut din plaman prin metoda biopsica, lavaj bronho-alveolar sau periaj endobronsic. Utilitatea acestor specimene de tesut este pentru analizarea lor si punerea diagnosticului de certitutinde in diverse afectiuni pulmonare
- Evaluarea unei hemoptizii cu descoperirea cauzei acesteia (neoplasm pulmonar, sarcoidoza s.a.)
- Indepartarea secretiilor, sangelui sau corpilor straini localizati in caile aeriene
- Rezectie laser a tumorilor sau stricturilor traheale sau bronsice
- Insertia de stenturi pentru compresie exterioara a lumenului traheobronsic din cauza unor procese maligne sau benigne
- Bronhoscopia se poate face si in cazul traheostomiei percutane
- Intubatia traheala a pacientilor cu cai aeriene dificile se realizeaza adesea cu bronhoscopul flexibil

In ce consta bronhoscopia?

Bronhoscopia poate fi realizata intr-o incapere speciala echipata pentru astfel de proceduri, intr-o sala de operatii, in unitatea de terapie intensiva sau in oricare locatie prevazuta cu echipament corespunzator urgentelor de cai aeriene. Adesea, pacientului i se dau anxiolitice si medicatie antisecretoare, cu scopul de a preveni ca secretiile orale sa obstructioneze vizualizarea, in general atropina si uneori anlgezice de tipul opioideor majore precum morfina.

Pe parcursul procedurii, sedative precum midazolam sau propofol pot fi utilizate. In general se foloseste un anestezic local pentru a anestezia membranele mucoase ale faringelui, laringelui si traheei. Pacientul este monitorizat in permanenta cu ajutorul unui aparat care verifica presiunea arteriala, EKG si saturatia in oxigen a sangelui.

Un bronhoscop flexibil este introdus in caile aeriene ale pacientului, in timp ce acesta fie este in decubit dorsal (intins pe spate), fie in sezut. Odata ce bronhoscopul este introdus in calea aeriana superioara, se inspecteaza corzile vocale. Instrumentul avanseaza apoi in trahee si apoi in sistemul bronsic, timp in care bronhoscopul examineaza fiecare regiune prin care trece. Daca se descopera orice fel de modificare, se poate preleva o mostra de tesut cu ajutorul unei perii, ac sau a unui forceps. Specimenul de tesut pulmonar (biopsie transbronsica) poate fi investigat cu ajutorul razelor X (fluoroscopie) sau printr-un sistem electromagnetic.

Bronhoscopia flexibila poate fi realizata si in cazul pacientilor intubati, precum pacientii din sectia de terapie intensiva. In acest caz, instrumentul este introdus printr-un adaptor conectat la tubul traheal.

Bronhoscopia rigida este realizata sub anestezie generala. Bronhoscopul rigid este prea gros pentru a permite plasarea paralela a altor instrumente in trahee. Astfel, aparatul de anestezie este conectat la bronhoscop si pacientul este ventilat prin intermediul bronhoscopului.

Care sunt asteptarile post-interventie?

In ciuda faptului ca majoritatea pacientilor tolereaza bronhoscopia bine, o scurta perioada de observatie este necesara in perioada imediata dupa realizarea procedurii. Cele mai multe complicatii apar rapid si sunt vizibile din timpul procedurii. Pacientul este urmarit pentru depistarea dificultatilor in respiratie (stridor, dispnee aparute in urma edemului laringian, spasmului laringian sau bronhospasmului). Monitorizarea continua pana cand efectul medicatiei sedative trece si reflexul faringian revine. Daca pacientului i s-a realizat o biopsie transbronsica, medicul ar putea considera necesara efectuarea unei radiografii toraco-pulmonare pentru a exlude prezenta unui pneumotorax indus terapeutic. Pacientul va fi spitalizat in situatia in care apar sangerari, pneumotorax sau ARDS (sindrom de detresa respiratorie la adulti).

Care sunt posibilele complicatii ale bronhoscopiei?

In afara de riscurile asociate cu medicatia utilizata, exista si riscuri care tin de procedura in sine. Cu toate ca un bronhoscop rigid poate zgaria sau desprinde tesut din caile aeriene sau sa produca leziuni la nivelul corzilor vocale, riscul bronhosciopiei este limitat.

Complicatiile bronhoscopiei cu fibra optica raman destul de scazute. Complicatiile comune includ hemoragii severe in urma biopsiei. O biopsie pulmonara poate produce de asemenea un pneumotorax (acumulare de aer in cavitatea toracica. Totusi, aceasta complicatie apare in mai putin de 1% din cazurile de biopsie pulmonara. Laringospasmul este o complicatie rara dar poate necesita in unele situatii intubatie traheala. Pacientii cu tumori sau sangerari excesive ar putea intampina dificultati in a respira dupa efectuarea unei bronhoscopii, uneori din cauza inflamatiei membranelor mucoase ale cailor aeriene.