Bronhopneumonia pe radiografia toracică

©

Autor:

Bronhopneumonia reprezintă o inflamaţie a alveolelor şi a bronhiilor corespunzătoare, care cuprinde porţiuni limitate, dar diseminate din parenchimul pulmonar şi interesează, de obicei, ambii plămâni. Calea de contaminare este inhalatorie sau hematogenă (în septicemii).


Bronhopneumonia este mai frecventă la copii şi la bătrâni, fiind provocată de diverşi agenţi patogeni dintre care, stafilococul (Staphylococcus aureus) reprezintă cauza cea mai frecventă. Pot fi incriminaţi şi alţi agenţi patogeni: streptococul, bacilul Friedlander, piocianicul (Pseudomonas aeruginosa), bacili anaerobi (specii de Proteus), Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae, pneumococul. Poate să apară în cadrul unor boli infecţioase generale (rujeolă, tuse convulsivă, gripă) sau poate fi doar o complicaţie a altor afecţiuni (dilataţii bronşice, chisturi congenitale). Este frecvent asociată cu mediul intraspitalicesc. Bronhopneumonia se manifestă cel mai adesea prin tuse productivă, dispnee, febră, stare generală alterată, durere pleuritică și ocazional hemoptizie.

 

Anatomie patologică:

În bronhopneumonie se observă leziuni inflamatorii în focare multiple ce debutează la nivelul bronșiolei și se extind la alveolele din jur. Dacă în pneumonie modificările sunt toate de acelaşi tip, caracteristice stadiului anatomo-patologic respectiv, focarul bronhopneumonic reprezintă toate fazele procesului pneumonic (focare bronșiolo-alveolare în faze de evoluție diferite), condensate într-o singură opacitate, la care, în centru, se găsesc fenomene de hepatizaţie, iar la periferie modificări de congestie, de atelectazie şi de emfizem.

S-a constatat că leziunile pot fi şi pur alveolare, fără a fi centrate în mod obligatoriu de leziunea bronhică, de unde şi denumirea de pneumonie în focare.

 

Aspect microscopic:

Din punct de vedere histologic, se pot observa multiple focare mici de inflamație. Zonele afectate prezintă congestie extensivă, dilatarea vaselor de sânge și zone de consolidare slab circumscrise. Ariile de inflamație sunt separate de zonele de parenchim pulmonar normal.

 

Modificări radiologice:

La debut se produce o accentuare a desenului bronho-vascular hilar și perihilar.

În perioada de stare se identifică focare multiple bronșiolo-alveolare care apar, de obicei, ca opacităţi nodulare sau reticulonodulare, de dimensiuni variate (1-10 mm), mai frecvent macronodulare, multiple, localizate bilateral, asimetric, interesând mai ales regiunile perihilare şi bazale. Tendinţa opacităţilor este spre confluare (mai ales la adulţi şi bătrâni).

Intensitatea opacităţilor este subcostală cu centrul mai opac (bronșiola cu puroi) şi diminuându-se spre periferie (exsudatul alveolar), structura este omogenă, iar conturul, de obicei, şters (leziuni inflamatorii).

Determină modificări de vecinătate: reacţii pleurale (scizurite, pleurezii), mărirea hilurilor (prin adenopatie), aderenţe pleuro-diafragmatice etc. Acest tablou are o mare variabilitate de la o examinare la alta, într-un timp relativ scurt şi reprezintă o caracteristică a bolii.

În raport cu dimensiunile nodulilor, se pot descrie următoarele forme de bronhopneumonie:

  • 1. cu opacităţi miliare, unde radiografic se constată prezenţa a numeroase opacităţi mici (1,5-3 mm), diseminate în jurul hilurilor congestive şi înspre baze.
  • 2. cu opacităţi medii şi mari, când dimensiunea este mai mare, între 3-10 mm, cu localizare hilară sau perihilară.
  • 3. forma pseudolobară: prin confluarea opacităţilor în focare segmentare.


În cursul evoluţiei, în bronhopneumonii dispar întâi opacităţile şi în cele din urmă se atenuează accentuarea desenului pulmonar. Hipertrofia ganglionilor limfatici din hiluri poate dura mai mult timp. La copii, în timpul resorbţiei pot să apară bule de emfizem. Dacă resorbţia este întârziată, iar tabloul persistă mai mult timp poate fi confundat cu tuberculoza.

 

Complicații:

Complicațiile în bronhopneumonie sunt aceleaşi ca în pneumonia tipică, mai importante fiind reacţiile pleurale (pleurezie), cele supurative şi erupţiile buloase pulmonare. Rar, mai pot să apară: edemul, emfizemul, pneumotoraxul spontan, dilataţiile bronşice şi bronşita cronică.


Tipuri de bronhopneumonie

În funcţie de etiologie, bronhopneumonia poate fi:

  • nespecifică (bronhopneumonie hipostatică, de aspiraţie, cu germeni banali).
  • specifică (cu stafilococ, febra Q, virusul gripal, rujeolă, tuse convulsivă).


  • Bronhopneumonia stafilococică (stafilococia pleuro-pulmonară): este caracterizată de o evoluție mai rapidă a leziunilor; noduli miliari și micronoduli cu aspect bronhopneumonic; opacitățile pot conflua cuprinzând un lob întreg; apar imagini buloase (pneumatocele) unice sau multiple, cu perete subțire, unele cu nivel de lichid; poate asocia complicații pleurale: pleurezie purulentă, piopneumotorax.
  • Bronhopneumonia cu Klebsiella: opacitățile nodulare se extind rapid la un lob, determinând o opacitate de intensitate medie-mare ce împinge scizurile și abcedează rapid.

 

Diagnosticul diferenţial:

Se face cu afecţiuni ce dau determinări pulmonare nodulare:

  • 1. Tuberculoza pulmonară: leziunile se localizează cu predilecţie în regiunile pulmonare superioare şi medii, evoluţia este lentă, opacităţile au tendinţă la confluare şi excavare. Diferenţierea este dificilă, având în vedere că la copil, bronhopneumonia poate să reprezinte una din posibilităţile de debut al procesului tuberculos. În tuberculoza de tip miliar se observă noduli miliari, diseminați egal de la vârf până la baze (respectă sinusul costo-diafragmatic și regiunea supraclaviculară);
  • 2. Infiltratele fugace pulmonare: descoperite întâmplător radiologic, se diferenţiază prin lipsa simptomatologiei clinice, caracter fugace al aspectului radiologic şi prin testele de laborator (eozinofilie, reacţia Bordet-Wassermann pozitivă);
  • 3. Edemul pulmonar dă aspecte similare, localizările leziunilor sunt tipice în regiunile medii şi bazale, conturul opacităţilor este difuz, intensitatea este redusă, ele dispar rapid după tratament;
  • 4. Miliara carcinomatoasă: noduli mai numeroși și de dimensiuni mai mari spre bazele pulmonare;
  • 5. Bronhopneumonia tuberculoasă;
  • 6. Pneumonia lobară;
  • 7. Infarctul pulmonar;
    8. Alte afecţiuni specifice sau nespecifice: metastazele pulmonare hematogene (au contur net și nu confluează), limfogranulomatoza (boala Hodgkin), echinococoza pulmonară, toxoplasmoza, cisticercoza, pneumoconioze, micoze pulmonare.

Data actualizare: 05-07-2019 | creare: 05-07-2019 | Vizite: 1890
Bibliografie
-Dragoș Negru, Radiologie și Imagistică Medicală, 2007, pag. 63-65
-Alina Adriana Feiler, Ana-Maria Ungureanu, Manual de Radiologie și Imagistică Medicală-Volumul I: Toracele, 2012, pag. 59-61
-Bronchopneumonia, https://radiopaedia.org/articles/bronchopneumonia
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.