Ultrasonografia intravasculară (Ecografia intravasculară)

Ultrasonografia intravasculară, cunoscută și sub denumirea de ecografie intravasculară, este o investigație care presupune explorarea spațiului vascular intracoronarian prin introducerea unei sonde la nivel arteral, prevăzută spre vârf cu unul sau mai multe cristale care emit ultrasunete a căror frecvență este cuprinsă între 10 și 40 MHz și captează reflecția țesuturilor vasculare.

Această investigație este deosebit de utilă pentru diagnosticarea precoce a aterosclerozei coronariene. Ultrasonografia intravasculară oferă imagini concentrice bidimensionale și pe secțiune transversală ale vasului de sânge, iar prin reconstrucție tridimensională această investigație permite explorarea spațială a vasului în totalitate.

Ecografia intravasculară se realizează prin introducerea unei sonde miniaturizate ecografice în interiorul vaselor coronariene. Această sondă este prevăzută la vârf cu unul sau mai multe cristale care variază în funcție de tipul sondei. După introducerea în spațiul intravascular, aceste cristale vor emite ultrasunete a căror frecvență variază între 10 și 40 MHz, în funcție de numărul de cristale conținute de către sonda ecografică și recepționează reflecția acestuia la nivelul țesuturilor vasculare. După introducere în zona intracoronariană, sonda ecografică va fi retrasă progresiv, cu o viteză de 0,5-1 mm/secundă. În acest timp se poate realiza explorarea seriată a lumenului vascular și a peretelui coronarian.

Cel mai frecvent, ultrasonografia intravasculară este utilizată pentru aprecierea gradului de obstrucție vasculară și a gravității stenozei aterosclerotice. În cadrul stenozelor vaculare aterosclerotice semnificative are loc reducerea sub 6 mm pătrați a suprafeței luminale, acest lucru putând fi vizualizat frecvent prin ultrasonografie intravasculară și mai rar prin angiografie sau alte metode exploratorii.

Totodată, această investigație poate fi utilizată pentru evaluarea statusului vascular al bolnavilor supuși unei angioplastii coronariene transluminale cu implantare de stent vascular.

Datorită faptului că prin ultrasonografie intravasculară poate fi examinat peretele vascular din punct de vedere structural, aspect care prin angiografie nu poate fi realizat, acest lucru facilitează explorarea morfologică a plăcii de aterom prezente la nivel coronarian, cu aprecierea volumului acesteia și examinarea calcificărilor vasculare.

În cadrul sindromului coronarian acut, ultrasonografia intravasculară permite identificarea și examinarea capișonului ateromatos stenozant, de consistență fibroasă și ulcerat. De asemenea, poate fi identificată prezența trombusului intraluminal.

Prin intermediul datelor obținute în urma efectuării ultrasonografiei intravasculare se poate realiza analiza spectrală a plăcii aterosclerotice coronariene. Aceasta presupune examinarea structurală a plăcii de aterom prin utilizarea unor sonde ecografice cu o frecvență de 30 MHz, care permit digitizarea imaginii la o frecvență de 500 MHz. Prin intermediul analizei spectrale este emis un anumit cod de culoare și în funcție de acesta se pot obține informații cu privire la compoziția plăcii ateromatoase, grosimea capișonului stenozant de consistență fibroasă, poate fi identificată hiperplazia intimei (hiperplazia stratului interior al lumenului vascular), miezul lipidic, prezența calcificărilor și a fibrozei vasculare. Această analiză realizată prin intermediul ultrasonografiei intravasculare este denumită histologie virtuală și permite clasificarea în interiorul organismului uman a plăcilor de aterom în următoarele patru categorii:

• Plăci de aterom fibrolipidice
• Plăci de aterom calcificate
• Plăci de aterom fibroase
• Plăci de aterom necrozante.

Plăcile de aterom fibrolipidice și necrozante, identificate prin intermediul histologiei virtuale prezintă risc crescut de instabilitate a lziunilor vasculare și sunt identificate precoce prin această metodă imagistică.

Ultrasonografia intravasculară permite măsurarea amplitudinii peretelui vascular, în funcție de presiunea intracoronariană care variază în funcție de sistolă (contracția miocardului și a musculaturii arteriale cardiace) și diastolă (relaxarea mușchiului cardiac și a musculaturii arteriale cardiace). Imaginea ultrasonografică pentru vasul de sânge sănătos cu elasticitate normală este uniformă pe când imaginea vasului de sânge ateromatos, lipsit de elasticitate, este neomogenă, heterogenă. [1], [2], [3], [4]

Metodă de lucru

Ultrasonografia intravasculară se poate realiza prin utilizare unor catetere venoase flexibile, cu diametru cuprins între 2,9 și 3,5 F, care nu produc traumatisme la nivelul vasului de sânge în care sunt introduse.

La nivelul arterelor se efectuează cateterizarea selectivă prin intermediul unui cateter rigid prevăzut cu ghid metalic de 0,014 inch, care va transpune leziunea. Prin intermediul cateterului, transductorul prevăzut cu ultrasunet va aluneca deasupra ghidului metalic, fiind plasat la distanță de zona vasculară afectată, moment în care se va obține imaginea ultrasonografică cu vasul de sânge afectat. Toate aceste faze imagistice de obținere a imaginii sunt realizate prin control radiologic. Retragerea cateterului de la nivel vascular este unică și trebuie înregistrată în formă digitală și analogică. La încheierea examinării, cateterul prevăzut cu ultrasunet va fi retras din interiorul vasului de sânge iar după aceasta vor fi realizate analizele și măsurătorile care trebuiesc efectuate pentru depistarea diferitelor aspecte patologice.

Ecografia intravasculară trebuie efectuată într-o sală special amenajată pentru astfel de proceduri, într-o zonă cu cîmp steril bine controlată, pentru a preveni contractarea diferitelor tipuri de infecții. [1], [3], [4]

Indicații. Contraindicații. Complicații

Indicații

Ultrasonografia intravasculară este indicată persoanelor diagnosticate cu sindrom coronarian acut, insuficiență venoasă cronică sau alte afecțiuni trombotice cardiovasculare.

Contraindicații

Ultrasonografia intravenoasă este contraindicată persoanelor cărora le-a fost interzisă în antecedente efectuarea unor investigații cardiovasculare invazive (persoane imunodeprimate; persoane diagnosticate cu diferite boli cronice, precum hepatită cronică B sau C, infecție HIV; persoane diagnosticate recent cu infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral; persoane cunoscute cu afecțiuni renale cronice sau boală cronică de rinichi, persoane depistate cu tulburări de ritm cardiac, persoanele cunoscute cu diabet zaharat, etc.).

Riscurile procedurii:

• Reacții de hipersensibilitate la substanțele medicamentoase administrate (reacție alergică medicamentoasă)
• Apariția tulburărilor de ritm cardiac
• Probleme de respirație
• Infecții
• Sângerare
• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral (foarte rar)
• Apariția insuficienței renale cronice în rândul persoanelor cunoscute cu diabet zaharat sau boli renale. [1], [2], [3], [4]

Avantajele și dezavantajele ultrasonografiei intravasculare

Principalul avantaj al ultrasonografiei intravasculare este capacitatea de apreciere a gravității stenozelor vasculare aterosclerotice. De asemenea, urografia intravasculară permite examinarea structurii pereților arteriali, examinarea morfologiei și aprecierea diametrului plăcilor de aterom prezente la nivel vascular, cu identificarea calcificărilor parietale. În cadrul sindromului coronarian acut, urografia intravasculară permite identificarea trombusului intraluminal și a capiușonului obstructiv ulcerat, de consistență fibroasă.

Această procedură trebuie efectuată într-un laborator clinic special amenajat pentru cateterism cardiac, de către medici cardiologi sau angiochirurgi, specializați în domeniul chirurgiei cardiovasculare și intervenționale.

Principalul dezavantaj al ultrasonografiei intravasculare este faptul că intervenția imagistică este destul de costisitoare, iar costul pentru efectuarea acestei investigații nu este acoperit în totalitate de către casa de asigurări de sănătate. [1], [2]

Concluzii

Ultrasonografia intravasculară este foarte frecvent utilizată în Statele Unite ale Americii și în Japonia, în proporție de 14-20% din cazuri. În Europa, utilizarea acestei investigații este limitată.

Utilizarea ultrasonografiei intravasculare este în creștere datorită metodei simple de efectuare, calității crescute a imaginii obținute și preciziei informaționale cu privire la structura vasului afectat și natura plăcii de aterom. De asemenea, ultrasonografia intravasculară poate servi la realizarea by-pass-ului aorto-coronarian proximal.

Din cauza incidenței crescute a afecțiunilor cardiovasculare aterotrombotice și înregistrării unei mortalități crescute în acest caz, cea mai importantă provocăre a investigațiilor cardiologice moderne este depistarea plăcilor de aterom instabile.

Ecografia intravasculară poate aprecia gradul de severitate a leziunilor aterosclerotice stenozante de la nivel vascular și poate oferi informații cu privire la toate cele trei straturi ale peretelui vascular.

Pentru ultrasonografia intravasculară, identificarea precoce a plăcii de aterom instabilă are importnață majoră, în mod special în cazul bolnavilor diagnosticați în antecedente cu sindrom coronarian acut, aflați sub tratament corespunzător, cu necesitatea prevenirii unor accidente aterotrombotice. [1], [2], [3], [4]