Cardiostimularea electrică temporară

©

Autor:

Cardiostimularea electrică temporară este o procedură intervențională cardiovasculară caracterizată prin stimularea funcției cardiace pe cale chirurgicală prin montarea la nivelul cordului a unui stimulator electric temporar.

Procedura este recomandată în cazul bolnavilor cu bradiaritmii sau tahiartimii severe, expuși în permanență riscului crescut de apariție a unui stop cardio-respirator.

Principalul obiectiv al cardiostimulării electrice este acela de a restabili funcția circulatorie și hemodinamică, acestea fiind perturbate în contextul unei frecvențe cardiace extrem de reduse sau de rapide.

În numeroase cazuri, cardiostimularea electrică temporară a dus la salvarea vieții bolnavilor cu tahiaritmii sau bradiaritmii severe, cu antecedente de stop cardiorespirator. [1], [2], [3], [4]

Indicațiile cardiostimulării electrice temporare

Cardiostimularea electrică temporară este utilizată de cele mai multe ori în cazul bolnavilor cu bradiaritmii însoțite de manifestări clinice.

Cardiostimularea electrică temporară mai este recomandată în cazul în care tulburările de ritm determină perturbarea severă a funcției hemodinamice, în cazurile în care nu se indică cardiostimulare electrică permanentă, în cazul în care cardiostimularea electrică nu este accesibilă în cazurile în care implantarea unui stimulator cardiac este însoțită de risc vital crescut.

Cardiostimularea electrică temporară are rolul de a corecta manifestările clinice severe asociate tulburărilor de ritm, de a îmbunătăți funcția hemodinamică perturbată și pentru a preveni apariția complicațiilor secundare afectării hemodinamice.

Principala indicație a cardiostimulării cardiace electrice temporare este bradiaritmia severă, apărută pe fondul unor afecțiuni acute cu potențial reversibil, care nu necesită stimulare cardiacă permanentă.

De asemenea, cardiostimularea electrică temporară mai poate fi recomandată în cadrul următoarelor afecțiuni sau stări patologice:

  • Asistolie
  • Infarct miocardic acut
  • În urma efectuării unor intervenții chirurgicale care pot afecta nodul atrioventricular (element important aflat în structura cordului, care asigură transmitere impulsurilor electrice de la atrii la ventriculi)
  • Pentru înlocuirea unor medicamente cu toxicitate crescută, precum beta-blocantele (Metoprolol, Atenolol, Bisoprolol, Labetalol) sau digitalicele (Digoxin, Digitoxin)
  • Bloc cardiac complet
  • Bloc cardiac de gradul II simptomatic
  • Disfuncție de nod sinusal
  • Sindrom tahicardie-bradicardie
  • Sindrom QT lung însoțit de disaritmii ventriculare
  • În caz de eșec al cardiostimulării electrice permanente
  • Tahicardie ventriculară sau supraventriculară. [2], [3], [4]


Contraindicațiile cardiostimulării electrice temporare

Cardiostimularea electrică temporară este contraindicată în cazul următoarelor afecțiuni sau stări patologice:

  • Valori ale INR-ului de peste 1,8
  • Un număr de trombocite de peste 50 000
  • În cazul bolnavilor diagnosticați cu diferite tulburări de coagulare
  • În cazul bolnavilor aflați sub tratament anticoagulant
  • În cazul bolnavilor cu diferite afecțiuni vasculare severe. [2], [3], [4]


Descrierea procedurii

Principalele metode prin care se realizează cardiostimularea electrică temporară sunt reprezentate de implantarea următoarelor tipuri de stimulatoare cardiace:

  • Stimulatorul ventricular transcutanat
  • Stimulatorul epicardic
  • Stimulatorul transgastric sau transesofagian (stimulatorul transtoracic)
  • Stimulatorul transvenos.


Stimulatorul ventricular transcutanat este utilizat în condiții de urgență, în cazul bolnavilor cu asistolie sau bradicardie severă.
Stimulatorul epicardic este utilizat în cazul protezării valvei aortice, în cadrul intervenției chirurgicale de corectare a unui defect septal atrioventricular, în cazul efectuării unei intervenții chirurgicale pe valva tricuspidă și în cadrul chirurgiei cardiovasculare de corectare a maladiei Ebstein.
Stimulatorul transvenos poate fi plasat la nivelul venei jugulare interne sau externe, la nivelul venei brahiale, subclaviculare sau la nivelul venei femuale.

Fiecare stimulator cardiac prezintă prezintă următoarele trei setări:

  • gradul de descărcare a impulsului electric,
  • ritmul de funcționare și
  • sensibilitatea (sau acuitatea stimulatorului).


Ritmul de funcționare al stimulatorului electric are capacitatea de a regla numărul de impulsuri electrice cardiace care ajung la nivelul miocardului într-un minut. Ritmul de funcționare este adaptat în funcție de particularitățile fiecărui bolnav. În medie, ritmul de funcționare al stimulatorului electric cardiac este cuprins între 60 și 80 de bătăi cardiace pe minut. În cazul stimulatoarelor electrice care acționează la nivelul a două cavități cardiace concomitent, ritmul de funcționare a stimulatorului de la nivel ventricular va regla ritmul de funcționare la nivel atrial.

Gradul de descărcare a impulsurilor electrice reprezintă intensitatea impulsurilor electricegenerate și transmise de către stimulatorul electric cardiac la nivelul miocardului.

Sensibilitatea stimulatorului electric reprezintă capacitatea acestui aparat de a regla activitatea electrică a mușchiului cardiac. [1], [2], [3], [4]

Complicațiile cardiostimulării electrice temporare

Deși cardiostimularea electrică temporară a dus la salvarea a numeroase vieți, fiind singura variantă de tratament în numeroase cazuri de tulburări de ritm cardiac severe, această metodă de tratament poate fi însoțită de anumite complicații, precum:

  • Hemotorax
  • Pneumotorax
  • Tromboza vasului de sânge la nivelul căruia a fost plasat stimulatorul eletric cardiac
  • Embolie gazoasă
  • Hematom
  • Infecții
  • Fistulă atrioventriculară
  • aritmii cardiace (disaritmii ventriculare)
  • Tamponadă cardiacă
  • Perforația miocardului
  • Perforație ventriculară
  • Perforația stomacului
  • Perforația ficatului
  • Perforația diafragmului. [2], [3], [4]

Data actualizare: 03-04-2018 | creare: 03-04-2018 | Vizite: 676
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2016
2. Temporary cardiac pacing, link: https://www.uptodate.com/contents/temporary-cardiac-pacing
3. Transvenous Cardiac Pacing, link: https://emedicine.medscape.com/article/80659-overview
4. Temporary cardiac pacing: Applications and techniques in the treatment of cardiac arrhythmias☆, link: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0033062081900098
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.