Embolizarea - procedură, indicații, beneficii și riscuri

©

Autor:

Embolizarea este o procedură medicală minim invazivă care constă în introducerea unui material într-un vas sanguin pentru a bloca fluxul de sânge către o anumită zonă a corpului. Embolizarea poate fi efectuată în vasele de sânge care alimentează tumori sau malformații vasculare, precum anevrisme sau vase sanguine dilatate. Materialele utilizate în embolizare pot fi de diverse tipuri, cum ar fi microparticule, spume sau rășini, alegerea materialului potrivit fiind luată în funcție de locația și tipul de anomalie vasculară ce trebuie tratată. (1, 2)

De ce este efectuată embolizarea?

Scopul embolizării este de a încetini sau opri creșterea tumorilor sau a malformațiilor vasculare, reducând astfel riscul de complicații și îmbunătățind calitatea vieții pacienților. Embolizarea poate fi efectuată în combinație cu alte terapii, precum radioterapia sau intervențiile chirurgicale, în funcție de necesități. (3, 4)

Procedură

Procedura de embolizare este de obicei efectuată de un medic specialist în radiologie intervențională sau de un chirurg intervenționist și constă în următoarele etape:

  • anestezie locală sau sedare (în funcție de locația și durata procedurii, pacientul poate fi anesteziat local sau sedat cu anestezie generală);
  • acces vascular (medicul introduce un cateter prin intermediul unei incizii mici în artera femurală sau radială a pacientului și îl introduce până la nivelul vaselor sanguine care alimentează zona care trebuie tratată);
  • imagistică cu raze X (odată ce cateterul este poziționat în locul dorit, medicul utilizează imagistica cu raze X pentru a ghida cateterul în interiorul vaselor sanguine până la locul unde este necesară embolizarea);
  • administrarea materialelor embolizante (medicul introduce materialele embolizante prin cateter în vasul sanguin, blocând astfel fluxul de sânge către zona care trebuie tratată);
  • monitorizare (medicul monitorizează starea pacientului și a vaselor sanguine afectate după procedură, pentru a detecta orice complicații sau efecte secundare). (2, 3, 4)


Procedura de embolizare este, de obicei, efectuată într-un spital sau într-un centru de intervenție specializat și poate dura între 30 de minute până la câteva ore, în funcție de complexitatea cazului. După procedură, pacientul poate fi nevoit să rămână sub supraveghere medicală timp de câteva ore sau chiar peste noapte în spital. (2, 3, 4)

Indicații

Embolizarea poate fi indicată în mai multe situații medicale, cum ar fi:

  • tumori (embolizarea poate fi folosită pentru a încetini sau opri creșterea tumorilor sau pentru a reduce dimensiunea acestora, permițând astfel o intervenție chirurgicală mai ușoară și mai sigură);
  • malformații vasculare (embolizarea poate fi efectuată pentru a trata malformații vasculare, cum ar fi anevrisme, arteriovenoase malformații sau telangiectazii);
  • hemoragii (în cazul hemoragiilor interne sau externe severe, embolizarea poate fi utilizată pentru a opri sângerarea și pentru a preveni complicațiile grave);
  • fibroame uterine (embolizarea poate reduce dimensiunea fibroamelor și poate ameliora simptomele, precum durerile și sângerările abundente);
  • varice (embolizarea poate fi utilizată pentru a trata varicele sau venele varicoase, iar prin acest mod se reduce durerea și senzația de greutate din picioare). (3, 4, 5)


Beneficii

Embolizarea poate avea mai multe beneficii pentru pacienți, în funcție de situația lor specifică:

  • tratament minim invaziv (embolizarea este o procedură minim invazivă, care nu necesită o intervenție chirurgicală deschisă);
  • timp de recuperare scurt (deoarece este o procedură minim invazivă, pacienții pot avea un timp de recuperare mai scurt decât în cazul unei intervenții chirurgicale deschise);
  • reducerea riscului de complicații (embolizarea poate fi utilizată pentru a reduce riscul de complicații în cazul tumorilor, malformațiilor vasculare sau hemoragiilor);
  • ameliorarea simptomelor (embolizarea poate ajuta la reducerea durerii, sângerărilor sau altor simptome asociate cu tumori, malformații vasculare, fibroame uterine sau varice);
  • opțiune de tratament pentru pacienții cu stări de sănătate fragile (embolizarea poate fi o opțiune de tratament pentru pacienții care nu sunt eligibili pentru intervenții chirurgicale deschise sau pentru cei care prezintă riscuri mari asociate cu anestezia generală). (2, 3, 4, 5)


Prevenție

Embolizarea nu este o procedură de prevenire, ci este utilizată pentru a trata anumite afecțiuni. Cu toate acestea, există unele măsuri preventive pe care le puteți lua pentru a reduce riscul de a dezvolta unele dintre afecțiunile care ar putea necesita embolizare:

  • menținerea unui stil de viață sănătos (menținerea unei diete echilibrate, a unui nivel adecvat de activitate fizică și a unui somn suficient poate ajuta la menținerea sănătății generale și poate reduce riscul de a dezvolta afecțiuni precum tumori, malformații vasculare și varice);
  • controlul tensiunii arteriale: (tensiunea arterială ridicată poate crește riscul de a dezvolta anevrisme sau alte afecțiuni vasculare. Menținerea unei tensiuni arteriale normale poate ajuta la reducerea riscului de complicații);
  • monitorizarea simptomelor: (este important să fiți conștient de simptomele asociate cu anumite afecțiuni, cum ar fi durerile abdominale sau sângerările anormale, și să discutați cu medicul despre orice preocupări legate de starea de sănătate);
  • controlul greutății: (excesul de greutate poate crește riscul de a dezvolta afecțiuni precum fibroame uterine și varice);
  • evitarea fumatului: (fumatul poate crește riscul de a dezvolta cancer și alte afecțiuni legate de sistemul vascular. Renunțarea la fumat poate ajuta la reducerea riscului de complicații). (2, 4, 5)


Riscuri

Embolizarea este o procedură relativ sigură, cu riscuri minime pentru majoritatea pacienților. Cu toate acestea, orice procedură medicală poate implica riscuri și complicații, iar embolizarea nu face excepție. Câteva dintre riscurile și complicațiile asociate cu embolizarea:

  • sângerare (embolizarea poate provoca sângerări în cazul unor pacienți, în special a celor au o coagulopatie preexistentă);
  • infecție (orice procedură chirurgicală poate crește riscul de infecție);
  • reacții alergice (unele dintre substanțele utilizate în timpul embolizării pot provoca reacții alergice);
  • ruptura anevrismului (în cazul în care anevrismul este embolizat, există riscul de a se produce o ruptură a anevrismului);
  • necroza ((embolizarea poate reduce fluxul de sânge către anumite zone ale corpului, ceea ce poate duce la necroza țesuturilor). (2, 3, 4, 5)


Recomandări

Dacă sunteți programați pentru o procedură de embolizare, mai jos sunt câteva recomandări care vă pot ajuta să vă pregătiți pentru procedură:

  • discutați cu medicul despre procedura de embolizare, despre riscurile și beneficiile ei, precum și despre orice altfel întrebări sau preocupări pe care le aveți;
  • informați medicul despre medicamentele, suplimentele sau plantele medicinale pe care le luați;
  • urmați instrucțiunile medicului specialist (medicul vă poate oferi instrucțiuni specifice cu privire la modul în care să vă pregătiți pentru procedură, pe care este important să le urmați);
  • asigurați-vă că aveți un însoțitor (în cazul în care vi se administrează anestezie, este important să aveți un însoțitor care să vă conducă acasă după procedură);
  • luați o pauză de la activitățile fizice și muncă (medicul specialist vă poate recomanda să evitați activitățile fizice intense și activitățile solicitante în perioada de recuperare după procedură);
  • monitorizați simptomele după procedură și raportați orice preocupare sau schimbare medicului. (3, 4, 5)

Data actualizare: 12-04-2023 | creare: 12-04-2023 | Vizite: 383
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!