Transplantul microbiotic (transplantul de materii fecale)

Transplantul de materii fecale, transplantul microbiotic sau bacterioterapia reprezintă recoltarea materiilor fecale de la o persoană sănătoasă și transplantarea în tractul gastriointestinal a unui bolnav diagnosticat cu colită recurentă de etiologie bacteriană (cel mai implicat fiind Clostridium difficile), în scop terapeutic.

Transplantul de materii fecale constă în înlocuirea florei bacteriene contaminate cu Clostridium difficile prezente la nivelul tractului gastrointestinal a bolnavului cu o floră bacteriană provenită de la o persoană sănatoasă. [1], [2], [3]

Recomandări

Transplantul de materii fecale este recomandat pentru tratamentul colitei recurente cu Clostridium difficile. Această afecțiune apare deseori în urma tratamentelor îndelungate cu antibiotice.

Colita recurentă cu Clostridium difficile se manifestă clinic prin dureri abdominale colicative, diaree şi febră.

Bolnavii vârstnici aflați peste 65 de ani, diagnosticați cu diferite afecțiuni cronice, prezintă risc crescut de a contracta infecția cu Clostridium difficile. Diagnosticul infecției cu Clostridium difficile se pune în urma efectuării coproculturii.

Inițial se administrează antibioterapie cu Vancomicină, Metronidazol sau Fidaxomicină, pentru combaterea agentului patogen. În aproximativ 50% din cazuri, infecția reapare după întreruperea antibioterapiei. În acest caz, se poate administra alte tipuri de antibiotice pentru combaterea infecției. În cazul bolnavilor care dezvoltă un nou episod de infecție cu Clostridium difficile şi după a doua tură de antibiotice, se recomandă transplant de materii fecale.

Transplantul de materii fecale mai poate fi recomandat în următoarele cazuri:

• Bolnavi cu colită secundară administrării indelungate de antibiotice, fără infecție cu Clostridium difficile
• Bolnavi aflați sub tratament antineoplazic cu citostatice
• Infecții gastrointestinale cu agenți patogeni care nu sunt prezenți, in mod fiziologic, la nivelul tractului gastrointestinal
• În urma administrării excesive de laxative
• In cazul bolnavilor care prezintă tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipație cronică)
• In cazul bolnavilor diagnosticați cu anumite boli inflamatorii intestinale severe, precum boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică sau colita pseudomembranoasă
• Alimentație parenterală prelungită
• Scăderea acidității sucului gastric
• In cazul efectuării unor intervenții chirurgicale gastrointestinale, cu potențial de modificare a pasajului alimentar (precum rezecții gastrice, rezecții intestinale sau colecistectomie)
• În cazul bolnavilor diagnosticați cu diferite tipuri de imunodeficiențe, precum SIDA, deficit de imunoglobulină A sat bolnavi aflați sub tratament cortizonic
• În cazul bolnavilor cu depresie sau anxietate, stări care pot determina apariția unor tulburări de tranzit intestinal (anxietatea accelereaza tranzitul intestinal, ducând deseori la diaree, iar depresia încetineşte tranzitul intestinal, determinând apariția constipației)
• Consumul abuziv de alimente conservate (conserve). [1], [2], [3]

Condiții pentru donator?

Persoanelor care donează materii fecale în scop terapeutic le sunt efectuate o serie de investigații biologice (precum coprocultură, examen coproparazitologic, test C. difficile, antigen Giardia, teste pentru infecțiile HIV, sifilis, hepatită A, B şi C) pentru a ne asigura asupra faptului că persoana respectivă este sănatoasă şi nu prezintă nici un fel de infecție transmisibilă.

Persoanele care urmează să doneze materii fecale trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să nu prezinte nici un fel de infecție în organism
• Să nu prezinte un sistem imunitar deficitar
• Să nu fi urmat un tratament cu antibiotice în ultimele şase luni
• Persoana în cauză nu prezintă tatuaj pe corp realizat în ultimele şase luni
• Să nu fi călătorit în perioada dinaintea recoltării în zone endemice
• Să nu-şi fi administrat droguri pe cale intravenoasă în ultimele şase luni
• Să nu fie diagnosticate cu diferite afecțiuni cronice ale tractului digestiv, precum boala inflamatorie intestinală, etc.

In majoritatea cazurilor, recoltarea de materii fecale pentru realizarea transplantului se efectuează de la o rudă a persoanei bolnave sau un prieten, nu însă un membru al familiei cu care bolnavul locuieşte, deoarece există riscul ca această ultimă persoană să prezinte aceleaşi dezechilibre ale florei bacteriene intestinale ca şi bolnavul în cauză. [1], [2], [3]

Pregătirea bolnavului

Bolnavul care urmează să fie supus unui transplant de materii fecale va întrerupe administrarea de antibiotice cu 48 de ore înainte de realizarea procedurii.

Bolnavului i se va efectua o anamneză amănunțită pentru documentarea medicului curant cu privire la afecțiunile şi alergiile de care suferă bolnavul şi cu privire la medicația acestuia.

Cu aproximativ 12 ore înainte de realizarea procedurii, bolnavii sunt supuşi unei diete lichidiene şi le vor fi administrate laxative, pentru golirea în întregime a tractului gastrointestinal. [1], [2], [3]

Mod de efectuare a transplantului de materii fecale

Transplantul de materii fecale se realizează prin intermediul unei colonoscopii.

Înainte de efectuarea procedurii, bolnavilor le va fi montată o branulă prin intermediul căreia se administrează substanța anestezică si alte substanțe medicamentoase necesare. Una dintre cele mai utilizate substanțe anestezice pe cale intravenoasă este propofolul. În primele 24 de ore de la efectuarea anesteziei, bolnavul va fi atent monitorizat (se dispune urmărirea frecvenței cardiace, tensiunii arteriale, frecvenței respiratorii, diurezei, temperaturii şi a saturației în oxigen) pentru a evita apariția unor complicații anestezice.

După recoltarea de la persoane sănatoase, materiile fecale se amestecă cu ser fiziologic steril până se omogenizează; aceasta duce la cresterea fluidității materiilor fecale.

În timpul procedurii, colonoscopul va fi introdus în interiorul tractului gastrointestinal, la nivelul colonului. Odată ajuns colonoscopul în colon, se eliberează continutul de materii fecale în interiorul intestinului gros, retrăgând progresiv colonoscopul.

Materiile fecale mai pot fi plasate la nivelul tractului gastrointestinal bolnav prin intermediul clismei sau prin intubație nazo-jejunală.

Pentru obținerea unor rezultate favorabile se recomandă a se efectua între cinci şi zece astfel de şedințe terapeutice. [1], [2], [3]

Complicații

Printre complicațiile procedurii se numără următoarele condiții patologice:

• Hemoragiile persistente
• Durerile abdominale colicative de intensitate crescută
• Melena.

Date științifice

Conform medicilor de la Colegiul American de Gastroenterologie din Washington, transplantul de materii fecale este deosebit de eficient pentru combaterea dezechilibrelor florei intestinale. Această procedură ajută la restabilirea stării de echilibru între bacteriile de fermentație prezente la nivel gastrointestinal şi cele de putrefacție.

Atunci când procentul bacteriilor de putrefacție prezente la nivel gastrointestinal depăşeşte 15%, apare dezechilibrul florei intestinale. Transplantul de materii fecale ajută la restabilirea acestui dezechilibru.

Conform studiilor efectuate de către o echipă de medici la Spitalul Montefiore din New York, rata de succes a acestei proceduri a fost de aproximativ 90% din cazurile de sindrom diareic. Transplantul de materii fecale a avut o eficiență dovedită şi în rândul bolnavilor care prezentau constipație cronică, boală Parkinson sau infecții cu agenți patogeni deosebit de periculoşi, fără răspuns la tratamentul cu antibiotice. [1], [2], [3]