Gastric sleeve (Gastrectomia longitudinală)

©

Autor:

Chirurgia bariatrică este o metodă eficientă de tratare a obezității, o problemă de sănătate mondială, existând peste 1,9 miliarde supraponderali și peste 600 milioane obezi la nivel mondial în anul.


Gastrectomia longitudinală sau sleeve gastrectomy este una dintre cele mai comune intervenții chirurgicale bariatrice laparoscopice practicate în ultimii ani, alături de by-passul gastric. Este o procedură considerată sigură, cu pierdere în greutate acceptabilă, cu ameliorarea calității vieții și a comorbidităților și complicații post-operatorii reduse. (1, 2, 3, 4)

 

Istoric

Gastrectomia longitudinală a fost realizată prima dată în anul 1988 de către Hess și modificată în 1991 de Marceau, pe cale clasică, iar în anul 1999 a fost realizată prima dată laparoscopic de către Gagner. (1, 2, 5)

 

Procedura gastrectomiei longitudinale

Gastrectomia longitudinală este o intervenție chirurgicală bariatrică, ce constă într-o gastrectomie parțială longitudinală cu excizia jumătății stângi a stomacului, la nivelul fundusului și corpului gastric, cu păstrarea unei porțiuni tubulare de-a lungul micii curburi gastrice. Principala metodă de realizare este pe cale laparoscopică, în trecut fiind folosită și calea clasică, iar alte posibilități cu invazivitate mai redusă sunt intervenția chirurgicală minim invazivă cu acces unic sau chirurgia robotică. Capacitatea stomacului după această procedură va fi de 150-200 ml (comparativ cu aproximativ 1000 ml înainte de intervenție). (1, 2, 5, 9)

 

Indicațiile procedurii

Indicațiile gastrectomiei longitudinale sunt aceleași ca ale oricărei intervenții de chirurgie bariatrică și anume pacienți cu obezitate morbidă (IMC peste 40 kg/m2) cu sindrom metabolic și pacienți cu IMC peste 35 kg/m2 asociat cu comorbidități. Au indicație de gastrectomie longitudinală și pacienții cu IMC peste 50 kg/m2, însă acești pacienți sunt predispuși mai frecvent spre recâștig ponderal în primele 12 luni, dar efectele asupra comorbidităților se mențin favorabile. (1, 5, 6, 9)

 

Contraindicații

Este contraindicată în caz de:

Nu este contraindicată la:

  • pacienții obezi care urmează să sufere o altă intervenție chirurgicală, non-bariatrică
  • pacienții obezi ce sunt în așteptarea unui transplant renal, pentru atingerea greutății optime înainte de operația de trasplant
  • pacienții obezi care au suferit o operație de transplant renal
  • pacienții obezi cu ciroză hepatică compensată
  • populația pediatrică sau geriatrică


Gastrectomia longitudinală nu este o procedură reversiblilă, spre deosebire de by-passul gastric sau banda gastrică, astfel încât trebuie realizată pacienților motivați, bine informați. De asemenea, în cazul femeilor care doresc o sarcină, trebuie informate asupra riscurilor date de deficiențele nutriționale, ce trebuie corectate înainte. (1, 5, 7, 8, 9)

 

Indicații pentru pacienți

  • Fluide. Este indicată alegerea unor fluide fără zahăr, iar cofeina este inițial contraindicată, la fel și alcoolul. Trebuie cunoscute semnele deshidratării (cefalee, amețeală, urini hipercrome). Se indică consumul de lichide după 30 minute de la masă. Înainte de masă se pot consuma lichide.
  • Comportament alimentar. Se indică mestecarea intensă a alimentelor, guri mici, pauze între deglutiții, durata unei mese fiind de aproximativ 30 minute. Este necesar un orar regulat al meselor. Alegerile alimentare trebuie să fie sănătoase și nutritive.
  • Activitate fizică. Pentru menținerea scăderii ponderale este necesară realizarea exercițiilor fizice pentru minimum 4 ore pe săptămână. Exercițiile pot include mersul pe jos, mersul la sală, înot, mers pe bicicletă, dans. (6, 7, 10, 11)

 

Rezultate

Gastrectomia longitudinală determină scădere ponderală prin reducerea volumului gastric care va determina scăderea cantității de alimente ingerate. De asemenea, reducerea greutății este favorizată și de mecanisme hormonale, precum reducerea nivelului grelinei (hormon secretat de celulele oxintice de la nivelul fundusului gastric care stimulează apetitul) și creșterea secreției intestinale de peptid YY și Glucagon-like peptid-1 (hormoni intestinali implicați în mecanismul sațietății).


Conform studiilor, 86% dintre pacienți prezintă pierderea greutății în exces la 1 an post-operator, 84% la 2 ani și la 3 ani (Boza et al.). Majoritatea studiilor arată însă o reducere la 60% la 5 ani, mai multe studii arătând un recâștig ponderal după al doilea an post-operator (Himpens et al.). La 9 ani, 69% dintre pacienți prezintă pierderea greutății corporale în exces (Sarela et al.).


Câștigul ponderal ulterior nu este datorat dilatației gastrice care apare în mod normal post-operator, ci absenței de motivației, consumul alimentar des, alegeri alimentare nefavorabile, absența sportului. (1, 2, 5, 11)

 

Beneficiile intervenției chirurgicale bariatrice

  • Pierderea în greutate. Este principalul efect benefic al gastrectomiei longitudinale, din care derivă și următoarele. Pentru acest efect este foarte importantă reducerea greutății în primele 6-9 luni, prin dietă și sport. Revenirea la vechile obiceiuri alimentare poate duce la revenirea la greutatea inițială.
  • Efectele asupra afecțiunilor metabolice. Gastrectomia longitudinală are un efect de ameliorare sau vindecare a diabetului zaharat de tip 2 la un procent important de pacienți, atât datorită reducerii ponderale rapide, cât și datorită reducerii nivelului grelinei, hormon de are efect atât de stimulare a apetitului, cât și efect diabetogen.
  • Efectele asupra comorbidităților. Afecțiunile asupra cărora gastrectomia longitudinală are efecte benefice includ hipertensiunea arterială, dislipidemia și boala aterosclerotică, sindromul de apnee în somn, artrita degenerativă.
  • Efectele asupra calității vieții sunt multiple și constante. Acești pacienți au o calitate a vieții mult îmbunătățită, o viață socială mai bogată, o stare psihică îmbunătățită, o viață sexuală mai activă și obiceiuri alimentare mai sănătoase. (1, 4, 5, 7)

 

Complicații

Rata complicațiilor variază între 0-18%, cu o mortalitate la 30 zile între 0 și 0,4%.

Complicațiile post-operatorii precoce:

  • Hemoragie - riscul variază între 1 și 6%. Poate fi extraluminală (se manifestă cu hipotensiune, tahicardie și scăderea hemoglobinei serice) sau intraluminală (se manifestă de prin hematemeză sau melenă). Managementul hemoragiei intraluminale constă în umplere volemică, transfuzii sangvine dacă e necesar și gastroscopie cu identificarea și controlul hemoragiei. Managementul hemoragiei extraluminale implică realizarea unei laparoscopii pentru identificarea și controlul hemoragiei și evacuarea hematomului.
  • Obstrucție - poate fi cauzată de edem și se manifestă prin intoleranță alimentară, disfagie, vărsături. Este localizată cel mai frecvent la nivelul incizurii gastrice și este diagnosticată prin endoscopie digestivă superioară sau examen radiologic cu substanță de contrast. Tratamentul este conservator cu post alimentar, rehidratare intravenoasă și observație atentă, edemul vindecându-se spontan în absența alor complicații. În caz de eșec, este indicată dilatarea endoscopică.
  • Abces intraabdominal - se manifestă prin dureri abdominale, febră, frisoane, vărsături. Poate apărea în 0,7% din cazuri. Managementul abcesului intraabdominal implică drenajul percutanat și administrarea de antibiotice.
  • Gastric leak-este una dintre cele mai serioase complicații și poate apărea la până la 5% din pacienți. În funcție de aspectul radiologic, poate fi de tip I- cu scurgere de substanță de contrast printr-un traiect fistulos în cavitatea abdominală sau toracică și de tipul II- cu scurgere diseminată a substanței de contrast în cavitatea abdominală sau toracică, iar în funcție de momentul în care apare poate fi precoce (în primele 3 zile) sau întârziată (la peste 8 zile)

Complicațiile post-operatorii tardive:

  • Boală de reflux gastro-esofagian - este o complicație comună a gastrectomiei longitudinale, identificată la 47% dintre pacienți la mai mult de 30 zile psot-operator (Carter et al.). Se manifestă prin pirozis și regurgitații. Se tratează cu inhibitori de pompă de protoni.
  • Stenoză - se manifestă clinic similar cu obstrucția precoce prin edem, însă spre deosebire de aceasta, tratamentul include metode endoscopice sau chirurgicale. Tratamentul endoscopic este indicat în cazul stricurilor de dimensiuni mici, pe segmente scurte, iar cel chirurgical în cazul stenozelor lungi sau în cazul eșecului metodei endoscopice.
  • Deficite nutriționale - sunt comune în chirurgia bariatrică, iar cauzele sunt reprezentate de absorbție scăzută și deficit de aport. Cele mai frecvente sunt deficiențele de vitamina B12, acid folic, vitamina D, fier și zinc.
  • Sindromul Dumping - se manifestă prin greață, dureri abdominale, transpirații reci, amețeală, oboseală extremă și tahicardie și apare ca urmare a pasajului rapid al alimentelor prin stomac spre intestin, mai ales în cazul alimentelor bogate în zaharuri. (1, 2, 3, 7, 11)

Data actualizare: 09-01-2019 | creare: 09-01-2019 | Vizite: 184
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.