Sigmoidoscopia

Sigmoidoscopia este examinarea medicala minim invaziva a intestinului gros, de la rect pina la valva ileocecala. Sigmoidoscopul este inserat pina la 60 cm de linia anala, in cadrul sigmoidoscopiei flexibile. Prima sigmoidoscopie a fost efectuata in Japonia in 1985, folosind-se un gastroscop.

Exista doua tipuri de sigmoidoscopie: flexibila, care foloseste un endoscop flexibil si rigida, care foloseste un dispozitiv rigid. Sigmoidoscopia flexibila este in general procedura preferata. O sigmoidoscopie este similara, dar nu la fel cu o colonoscopie. Sigmoidoscopia examineaza doar colonul sigmoid, cea mai distala parte a colonului, in timp ce colonoscopia examineaza colonul pe toata lungimea lui.

Alternativele la sigmoidoscopie cuprind colonoscopia, care examineaza intreg colonul, testarea hemragiilor oculte in scaun pentru screening-ul cancerului colorectal, clisma baritata pentru vizualizarea polipilor mari sau a leziunilor canceroase.

Sigmoidoscopia flexibila

Aceasta permite medicului sa vizualizeze interiorul lumenului colonului de la rect pina la sigmoid. Procedura poate fi folosita pentru a detecta cauza dierei, a durerii abdominale sau a constipatiei, pentru vizualizarea polipilor benigni sau maligni, cit si a altor semne de cancer. Medicul poate detecta sursa unei singerari intestinale, inflamatia, proliferarile anormale de tesut si ulcerele colonului descendent si ale rectului. Sigmoidoscopia flexibila nu este suficienta pentru a detecta polipii sau cancerul colonului ascendant sau transvers. Totusi, desi in termeni absoluti doar o portiune relativ mica a colonului poate fi examinata prin sigmoidoscopie, acest segment este cel mai frecvent afectat de boli precum cancerul colorectal, boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica.

Pentru procedura pacientul se va aseza pe partea laterala stinga pe masa de examinare. Medicul va insera un tub subtire, flexibil in rect, pe care-l va ghida incet in interiorul colonului. Acest dispozitiv tubular cu o video camera la capat si o lanterna este denumit sigmoidoscop. Dispozitivul trimite imagini din interiorul rectului si a colonului, pentru ca medicul sa poate vizualiza si examina atent mucoasa acestor organe. Sigmoidoscopul insufla si aer in colon, pentru a ajuta medicul sa observe mai bine. Instrumental permite biopsia tisulara, daca sunt observate anomalii ale mucoasei.

Singerarea si punctionarea colonului sunt complicatii posibile ale sigmidoscopiei. Totusi aceste complicatii sunt neobisnuite. Procedura dureaza 10-20 de minute, timp in care pacientul poate resimti presiune si usoare crampe in abdomenul inferior.

Pregatirea pacientului

Colonul si rectul trebuie golite complet pentru sigmoidoscopia flexibila, de aceea pacientul trebuie sa consume doar lichide clare pentru 12-24 de ore inainte de procedura. Alimentele care sunt permise cuprind: bulionul, gelatina, sucul de fructe, apa, cafea simpla, ceai. In noaptea care precede procedura, pacientul va primi laxative si o clisma cu o solutie lichida care va spala intestinul. Nu este necesara sedarea sau anestezia in aceasta procedura, daca examinarea nu depaseste flexura splenica a colonului.

Pacientii trebuie sa informeze medicul daca urmeaza tratamente cu aspirina, salicilati, anticoagulante, antidiabetice, vitamine cu fier.

Sigmoidoscopia rigida

Sigmoidoscopia rigida poate fi utila in bolile ano-rectale manifestate prin singerari rectale sau boala rectala inflamatorie. Pentru efectuarea examinarii, pacientul trebuie asezat pe partea laterala stinga, denumita si pozitia lui Sim. Intestinul este golit anterior si se va efectua un tuseu rectal. Sigmoidoscopul este lubrifiat si inserat cu un obturator. Directia este apoi modificata iar obturatorul este inlaturat pentru ca medicul sa poata penetra mai departe.

Examinarea colonului

La examinarea rectala, se va observa atent anatomia generala a organului si leziunile palpabile, alaturi de continutul rectului. Daca rectul este incarcat cu fecale, se va incerca golirea acestuia cu ajutorul unui supozitor laxativ sau a unei clisme inainte de efectuarea sigmoidoscopiei.

Zonele anormale si suspecte de transformare maligna sau care pot ajuta in stabilirea diagnosticului patologiei bolnavului pot fi biopsiate, probele prelevate fiind trimise la laborator, pentru examinare histopatologica. Zonele singerinde pot fi cauterizate. Procedura permite de asemenea excizia polipilor.

Indicatiile sigmoidoscopiei

- screeningul cancerului colorectal
- extragerea corpilor straini rectali
- plasarea unui stent endoluminal pentru stricturi, efectuarea unei dilatari cu balon si decompresia prin plasarea unui tub de decompresie
- hematochezia care necesita hemostaza
- simptome care sugereaza patologie anorectala, incluzind neoplazia colorectala
- pentru a obtine o biopsie in cadrul oricarei conditii colonice
- pentru a evalua adevarata distanta a cancerelor rectale de linia anala
- sub forma de tratament conservator in volvulusul sigmoidian
- in timpul rezectiei anterioare a rectului pentru a evalua marginea inferioara a rezectiei.

Contraindicatiile sigmoidoscopiei

Contraindicatiile sigmoidoscopiei pot fi impartite in cele absolute si relative. Contraindicatiile relative mai pot fi impartite in cele chirurgicale si medicale.

Contraindicatiile absolute cuprind urmatoarele:
- perforatia intestinala cunoscuta sau suspectata
- stenoza anala, instabilitatea cardipulmonara.

Contraindicatiile chirurgicale relative cuprind urmatoarele:
- peritonita acuta, necroza cronica, colita fulminanta
- megacolonul toxic, diverticulita acuta severa
- interventia chirurgicala colonica recenta, fisura anala.

Contraindicatiile medicale relative cuprind urmatoarele:
- coagulopatia severa, trombocitopenia severa
- neutropenia severa.

Sigmoidoscopia poate fi contraindicata si la pacientii care nu coopereaza, agitati sau in mod particular anxiosi.

Complicatiile procedurii

Sigmoidoscopia efectuata de medici cu experienta este tolerata de majoritatea pacientilor si are o incidenta mica a complicatiilor seere. Totusi, unele complicatii pot interveni. Dintre pacientii care sufera o sigmoidoscopie rigida, 60% raporteaza efecte adverse. 30% acuza disconfort moderat sau sever in timpul procedurii.

Complicatiile care pot surveni in timpul sau dupa sigmoidoscopie cuprind:
- durerea, disconfortul rectal
- senzatie inconfortabila de a defeca
- singerare persistenta dupa biopsie
- peritonita, perforatia peretelui intestinal
- disconfort asociat cu pozitia pacientului.

Insuflatiile cu aer pot contribui la disconfort. Singerarea semnificativa care sa necesite transfuzie sau alte interventii medicale este asociata cu biopsia concomitenta. Bacteriemia apare la 5% dintre pacienti, justificind precautiile in folosirea sigmoidoscopiei la pacientii cu neutropenie.