Microabraziunea de smalt

Microabraziunea este o tehnica de albire dentara care foloseste un amestec de acid clorhidric si piatra ponce, care este periat pe suprafata smaltului dentar repetitiv pina, cind straturile superficiale ale smaltului care contin petele sunt indepartate. Microabraziunea combina tehnica chimica si mecanica pentru a inlatura aceste decolorari inestetice ale smaltului.

Tehnica este folosita pentru petele maronii dentare care nu sunt indepartate prin alte proceduri de albire. Aceste pete sunt cauzate de obicei de procesele de decalcificare (petele albe) sau de un defect al formarii dintilor, cum este fluoroza (aportul excesiv de fluor in timpul dezvoltarii dintilor).

Daca petele sunt in straturile superficiale ale smaltului pot fi inlaturate cu succes, lasind o suprafata neteda, stralucitoare ca rezultat final. Aceasta suprafata este mult mai rezistenta la carii decit suprafata originala a smaltului. Microabraziunea de smalt este repetata pina la disparitia completa a petelor. Sedintele de microabraziune se vor intrerupe daca smaltul devine mult prea subtire sau dintii devin sensibili.

Succesul microabraziunii depinde de citiva factori, mai ales de tipul si extinderea decolorarii. Astfel este dificil sa se prezica daca tehnica va inlatura complet o pata dentara. Petele maronii sunt indepartate complet in majoritatea cazurilor. Decolorarile albicioase sunt adesea ameliorate, uneori fiind eliminate total. Exista si cazuri in care decolorarile sunt foarte persistente si nu pot fi inlaturate complet prin microabraziune. Microabraziunea este un tratament sigur, minim invaziv de curatare a dintilor. Incercarea tehnicii nu exclude folosirea si a altor proceduri de albire dentara. Alte tratamente cuprind placile de portelan sau compozit. Aceste optiuni sunt mai scumpe si mai invazive decit microabraziunea, deoarece necesita o pregatire a dintilor mai intensa.

Cauzele decolorarii dentare

Exista multi factori care pot cauza formarea petelor dentare. Exemple de cauze extrinseci cuprind: obiceiurile alimentare, placile bacteriene si resturile alimentare, unele vitamine mai ales cele care contin fier, igiena orala deficitara. Alte cauze pot interveni in timpul dezvoltarii dintilor. Aceste sunt clasificate drept pete intrinseci care decoloreaza dintele din interior. Exemplele cuprind: anomalii determinate de anumite medicamente, boli care determina febra recurenta, anumite conditii care afecteaza dezvoltarea dintilor, folosirea excesiva a suplimentelor cu fluor.

Petele intrinseci sunt de obicei rezultatul unei tulburari dentare care a intervenit in timpul anilor de formare a dintilor. Celulele smaltului, care sunt foarte sensibile la orice anomalie sunt cele afectate, determinind decolorari si pete. Aceste tipuri de pete sunt de obicei tratate mai dificil, in timp ce petele extrinseci sunt adesea mai usor inlaturate.

Petele negre sau maro

Cauza posibila este trauma dentara. Daca un copil se loveste in zona arcadelor dentare, vasele de singe din interiorul dintelui se sparg rezultind o hemoragie in dentina. Aceasta este cauza decolorarii dentare, dupa mai multi ani. Petele albicioase sau calcare sunt cauzate de obicei de fluorurarea excesiva in timpul anilor de formare a dintilor.

Petele gri

Se regasesc la linia gingivala. Acestea dispar de obicei odata cu eruptia completa dentara. In caz contrar pot fi indepartate prin microabraziune.

Evaluarea preoperatorie

Inainte de tratament, medicul trebuie sa stabileasca natura si extinderea defectului de smalt sau a petelor si sa faca diferenta dintre demineralizarile nonereditare de dezvoltare (mineralizarea anormala) si cariile incipiente. Cele din urma sunt localizate linga marginea gingivala. Aceste leziuni au o suprafata neteda si par opace sau alb calcaroase cind sunt uscate, fiind mai putin vizibile cind sunt hidratate.

Cariile incipiente sunt reversibile daca sunt tratate imediat.

Se recomanda efectuarea unei radiografii a arcadelor dentare pentru observarea eventualelor carii sau altor anomalii si o fotografiere a dintilor, pentru a se putea face diferenta mai tirziu.

Pacientul trebuie informat asupra imposibilitatii unui prognostic precis al procedurii. Daca microabraziunea nu are succes, deoarece defectul depaseste 0,2-0,3 mm, dintele va fi restaurat prin alta metoda.

Procedura de microabraziune a smaltului

Microabraziunea implica inlaturarea unei mici cantitati din suprafata smaltului dentar si presupune abraziunea cu instrumente dentare si eroziune printr-un amestec acid.

Exista doua tehnici principale pentru microabraziunea dintilor decolorati si hipoplazici. Acestea sunt tehnica acid clorhidric si piatra ponce care necesita izolare atenta a gingiilor si tehnica acid fosforic si piatra ponce. Tehnicile sunt simplu de efectuat iar grosimea smaltului inlaturat dupa 10 sedinte este de aproximativ 0,1 mm.

Microabraziunea este indicata pentru fluoroza, demineralizarea post-ortodontica, hipoplazia localizata dupa infectie sau trauma si hipoplazia idiopatica in care decolorarea este limitata la stratul superficial al smaltului.

Tehnica microabraziunii de smalt:
  • se vor curata dintii tratati cu piatra ponce si apa, se vor spala si usca apoi
  • dintii vor fi izolati cu metarial cauciucat si vaselina
  • se va aplica o mixtura de bicarbonat de sodiu si apa pe gingii pentru protectie fata de acid
  • se amesteca 18% acid clorhidric cu piatra ponce, aplicindu-se apoi o mica cantitate pe suprafata anterioara a dintilor printr-o miscare usoara de periere
  • periajul va dura 5 secunde apoi se va clati cu apa si apoi aspira
  • se repeta sedintele de periaj pina la disparitia petei si maxim 10-5 secunde aplicare dentara
  • se aplica picaturi fluoride pe dinti timp de 3 minute
  • se inlatura protectia din cauciuc gingival
  • se netezesc dintii prin periaj cu discuri Soflex sau o pasta de polish
  • pentru un minut se netezesc dintii cu pasta de dinti fluorinata
  • se evalueaza dintii pacientului la o luna dupa tratament pentru a depista sensibilitati
  • se evalueaza la 6 luni starea pulpei dentare.


Evaluarea eficacitatii microabraziunii trebuie aminata pentru aproximativ o luna dupa tratament, deoarece aspectul dintilor va continua sa se imbunatateasca in acest timp.

Folosirea acestei tehnici inlatura un maxim de 0,1 mm. Daca nu se atinge un prognostic clinic satisfacator la final, tehnica nu ar trebui repetata, selectindu-se o alta procedura de albire dentara. Sunt recomandate teste de sensibilitate, radiografii si fotografii inainte de interventie.

Efectele microabraziunii

La evaluarea microscopica, un studiu a descoperit ca dintii supusi microabraziunii demonstreaza o suprafata a smaltului mai regulata cu aspect neted si lucios, care se imbunatateste odata cu trecerea anilor datorita compactarii mineralelor restante dupa actiunea eroziva si abraziva a materialelor microabrazive. Un alt studiu, folosind microscopia cu lumina polarizata demonstreaza ca suprafata tratata tinde sa prezinte o rezistenta mai mare la demineralizare si protejeaza dintii de colonizarea cu Streptococcus mutans.

Totusi, microabraziunea smaltului promoveaza microreducerea grosimii smaltului; in unele cazuri dintii supusi tratamentului pot capata o culoare maronie sau galbuie, datorita subtierii suprafetei restante a smaltului, expunind tesutul dentar cu nuanta gri. In acest caz corectarea culorii dintilor se poate face cu produse care contin carbamid peroxid. In studii, dintii albiti nu au prezentat sensibilitate in timpul sau dupa aplicarea microabraziunii.

Microabraziunea smaltului este o metoda excelenta de a inlatura petele dentare intrinseci de orice etiologie si culoare, cit si pentru a corecta neregularitatile suprficiale ale fetei anterioare a dintilor, determinate de amelogeneza sau defectele cistigate dupa inlaturarea aparatelor ortodontice. Aceste anomalii, totusi au o structura dura si pot afecta straturile superficiale ale smaltului. Deoarece este dificila determinarea profunzimii reale a petelor intrinseci sau a neregularitatilor de suprafata, aplicarea tehnicii de microabraziune indiferent de dimensiunea si profunzimea petelor, trebuie intotdeauna luata in considerare inainte de incercarea unei proceduri de restaurare.

Data actualizare: 09-07-2013 | creare: 09-07-2013 | Vizite: 3477
Bibliografie
Microabraziunea dentara,link: http://www.dentalartandscience.com/microabrasion/microabrasion.htm
Microabraziunea smaltului,link: http://www.riverstonedentalclinic.ca/services/cosmetic/enamel-microabrasion/
Tratamentul decolorarilor intrinseci dentare la copii si adolescenti,link: http://www.rcseng.ac.uk/fds/publications-clinical-guidelines/clinical_guidelines/documents/discolor.pdf
Refacerea zimbetului prin microabraziune dentara,link: http://www.dentalaegis.com/cced/2011/04/smile-restoration-through-use-of-enamel-microbrasion-associated-with-tooth-bleaching
Comparatie intre tehnicile de microabraziune a smaltului,link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1815717
Indicatiile si limitarile microabraziunii smaltului,link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18197319
Microabraziunea smaltului la copii,link: http://www.uninove.br/PDFs/Publicacoes/conscientiae_saude/csaude_v8n1/cnsv8n1_3q1497.pdf
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.