Detartrajul si surfasajul

Autor:

Detartrajul reprezinta o procedura prin care placa dentara si tartrul, atat supra cat si subgingival sunt indepartate, fara tentativa de a indeparta si substanta dentara.

Surfasajul
este o alta procedura prin care tartrul rezidual inglobat pe suprafata radiculara, si portiuni de cement sunt indepartate pentru ca in final sa rezulte o suprafata curat, dura si neteda.

Principalul obiectiv
al acestor proceduri este de a restabili sanatatea parodontiului, indepartand complet elementele de pe suprafata dintelui care provoaca inflamatia gingiei.

In general aceste proceduri se completeaza una pe cealalta, ambele functionand dupa aceleasi principii.

In depozitele de placa si tartru supragingival
, procedura de detartraj este suficienta pentru a lasa o suprafata curata si neteda, dat fiind faptul ca nu exista neregularitati iar ele sunt atasate superficial.

In schimb, neregularitatile cementului de la nivelul suprafetei radiculare impune in acest caz completarea detartrajului cu surfasajul, fiind necesara indepartarea unei portiuni cementare.

Instrumentar folosit

Instrumentar clasic de detartraj: Instrumentele folosite sunt robuste pentru a indeparta usor tartrul supragingival si cel din pungile parodontale superficiale: gheara, secera, dalta, razusa sapaliga, intrumente trapezoidale.

Instrumentar sonic si ultrasonic
: folosit pentru chiuretarea peretelui moale al pungii parodontale si pentru curatarea suprafetelor dentare.

Chiuretele: sunt instrumente fine, folosite in detartrajul subgingival si surfasajul radicular precum si in chiuretarea peretelui moale al pungii parodontale.

Gheara

Este un instrument nepereche ce imbraca forma unei gheare, prezentand un varf care se insera in spatiul interdentar si doua laturi active foarte ascutite. Poate fi de 3 dimensiuni: mica, mijlocie si mare.
Ajuta la indepartarea depozitelor de tartru localizate interdentar supragingival, la nivelul fetelor aproximale ale dintilor accesibili. Miscarile efectuate sunt scurte, de tractiune, in sens cervico-incizal.
La dintii frontali, priza instrumentului este digitala, iar la molarii inferiori, palmara, policele asigurand sprijinul ocluzal.

Secera

Poate fi simpla sau cu dubla cudura. Cea simpla este nepereche, poate prezenta trei sau patru margini taietoare, avand o sectiune patrata, triunghiulara sau dreptunghiulara. Este denumit si instrument universal deoarece este folosit in indepartarea tartrului supra si subgingival de la nivelul tuturor dintilor. Cea dubla este un instrument pereche prezentand doua curburi cu sensuri diferite.

Dalta

Partea activa este usor curbata si se termina cu un bizou de 45 de grade. Este utilizata in indepertarea tartrului de pe fata lingual a frontalilor.

Intrumentele trapezoidale

Sunt intrumente pereche sub forma de trapez, cu baza mare ascutita si usor curbata. Prezinta un unghi ascutit care se pozitioneaza spre spatiul interdentar. Sunt utilizate pentru indepartarea depozitelor de tartru atat supra cat si subgingival de la nivelul fetelor vestibulare si orale, realizand miscari de smulgere.

Sapaliga

Partea activa prezinta o margine ascutita, dreapta. Sunt cuprinse in seturi de cate patru, permitand astfel accesul la toate suprafetele dintilor. Se foloseste pentru indepartarea tartrului supra si subgingival, utilizand miscari de scoatere dinspre profunzime spre suprafata.

Razusa

Are o forma rotunda sau ovalara, partea activa fiind formata din mai multe muchii ascutite, paralele intre ele. Este utilizata pentru indepartarea tartrului de pe suprafetele dentare aproximale radiculare si bifurcatile ei.

Detartrorul Morse („secera in miniatura”)

Utilizat pentru indepararea tartrului din zonele maxilare si mandibulare anterioare.

Chiuretele

Sunt instrumente folosite pentru a indeparta depozitele profunde de tartru subgingival si pentru a elimina tesutul moale al pungii parodontale.
Acest instrument are doua muchii taietoare situate pe o extremitate lucratoare curba si continua, luand forma unei lingurite.

Pot fi:

- chiurete universale - se pot insera in toate zonele arcadei. Cu utilizare mai frecventa sunt: chiureta Barnhart si chiureta Columbia.
- chiurete speciale: - chiurete „area-specific”;
- chiurete cu col alungit: chiurete After-Five;
- chiurete speciale pentru implante;
- chiurete Langer si Mini-Langer;
- chiurete cu lama redusa-Mini Bladed: chiurete Mini Five, Gracey Curvette, detartrorul Morse.

Motive pentru indepartarea tartrului

a) Efect estetic: Depozitele mari de tartru sunt disgratioase, si de aceea o mare parte din pacienti care se prezinta la medic solicita detartraj din motive cosmetice.

b) Depozitele de tartru reprezinta un substrat favorabil pentru bacteriile virulente realizand astfel conditii favorabile pentru proliferarea anumitor bacterii anaerobe, ducand in cele din urma la pierdere de atasament.

c) Tartrul reprezinta o bariera in calea castigului de atasament- spiculii de tartru subgingivali mpiedica cicatrizarea parodontala.

Conditii de eliminare a tartrului

Tartrul se poate elimina doar atunci cand leziunile parodontale sunt inactive atat din punct de vedere clinic cat si biologic.
Cand leziunile sunt active, se recomanda ca detartrajul sa se realizeze la minimum 30 de zile de la episodul activ.

Principii de eliminare a tartrului

1. Integritatea atasamentului epitelio-conjunctiv trebuie respectata.
2. Eliminarea tartrului trebuie abordata stratificat, mergand dinspre suprafata spre profunzime, o atentie sporita acordandu-se in special zonelor interproximale.

Cum se realizeaza detartrajul?

Detartrajul manual

Metoda prin care se realizeaza este una sangeranda, si de aceea necesita profilaxie cu antibiotice la pacientii ce prezinta diferite tipuri de afectiuni: reumatism articular acut, cei cu maladii cardiace congenitale si cei care prezinta alte boli generale ce pot favoriza insamantare bacteriana ca urmare a bacteriemiei produsa de detartraj.

Tipuri de miscari utilizate:
Pentru dintii frontali si suprafetele aproximale se utilizeaza miscari de tractiune verticala;
Pentru fetele vestibulare si orale ale dintilor laterali se utilizeaza miscari oblice;
La nivelul jonctiunii amelo-cementare se utilizeaza deplasari instrumentale in sens orizontal.

Tehnica:
- priza instrumentului este digitala, cu sprijin digital ferm pe dintii alaturati regiunii la nivelul careia se lucreaza.
- adaptarea portiunii active a instrumentului (varful ascutit poate dilacera cu usurinta tesuturile moi inconjuratoare sau se poate antrena in suprafetele radiculare expuse), formand o angulatie mai mica de 90 de grade fata de suprafata pe care se lucreaza.
- angajarea muchiei taietoare a instrumentului se realzeaza sub marginea apicala a depozitului de tartru supragingival, efectunadu-se miscari puternice, scurte, in directie verticala sau oblica.
- instrumentarea suprafetei dintelui pana cand devine libera de depozitele supragngivale.
- la sfarsitul procedurii de detartraj se badijoneaza marginea gingivala cu ajutorul unei bulete de vata imbibata cu solutie de clorhexidina sau solutie antiseptica si hemostatica.

Avantajele detartrajului manual:
- vizibilitate foarte buna;
- nu produce aerosoli, caldura si nu necesita aspiratie;
- sensibilitate tactila foarte buna prin extremitatea activa;
- adaptare buna la morfologia radacinii cu ajutorul chiuretelor de tip Mini-Baded;
- accesibilitate rapida la pungile de parodontale cu chiuretele Min-Bladed;

Dezavantajele detartrajului manual:
- necesita presiuni laterale puternice;
- este o metoda solicitanta pentru medicul practician;
- instrumentarul necesita reascutiri;
- necesita o angulare precisa a extremitatii active.

Detartrajul sonic si ultrasonic

Instrumente ultrasonice:Sunt folosite pentru detartraj, chiuretaj si indepartarea coloratiilor extrinseci. Actioneaza prin vibratie fizica a particulelor de materie fiind asemanatoare cu undele sonice la frecvente foarte inalte.

Sunt doua tipuri de unitati ultrasonice: magnetostrictive si piezoelectrice. La ambele instrumente, vibratia la varf este de aproximativ 20.000 - 45.000 Hz.

Instrumente sonice:
Sunt formate dintr-o piesa de mana, care se ataseaza la un generator de aer comprimat, folosind varfuri active cu design special.

Cele mai neperformante sunt considerate detartroarele ultrasonice deoarece provoaca dureri pe parcursul utilizarii, genereaza temperaturi crescute, iar priza piesei de lucru se realieaza cu dificultate.

Detartrajul ultrasonic

Tehnica:
- pacientul trebuie sa aiba o pozitie cat mai verticala pentru a preveni astfel refluarea lichidului in exces in faringe;
- pacientul se protejeaza cu un sort si o baveta absorbanta;
- echiparea medicului si a asitentei cu ochelari de protectie si masca;
- aplicarea aspiratorului de saliva;
- fixarea instrumentelor;
- ajustarea instrumentarului;
- realizarea prizei intrumentarului stabilind punct de sprijin atat intraoral cat si extraoral;
- activarea extremitatii lucratoare in miscare constanta cu varful pozitionat paralel cu suprafata de lucru evitand astfel erodarea sau gravarea dintelui;
- se realizeaza miscari scurte si usoare, cate 5-6 miscari verticale de pensulare dinspre cervical spre ocluzal, apoi 5-6 miscari orizontale sau oblice, trecandu-se capatul insertului pe deasupra blocurilor de tartru;
- instrumentul se va actiona intermitent astfel incat sa se permita aspirarea apei si sa se examineze suprafata instrumentata;
- procedura de detartraj se finalizeaza cu eliminarea micilor neregularitati ramase cu ajutorul chiuretelor.

Detartrajul sonic

Se realizeaza cu ajutorul instrumentelor de mana antrenate cu un jet puternic de aer, inlocuind piesa de turbina, efectuand aceleasi miscari ca si in cazul detartrajului ultrasonic.

Esecul detartrajului se poate datora:
- neobtinerea unui sprijin adecvat manoperei;
- pozitie neergonomica a operatorului;
- orientare gresita a angulatiei instrumentului;
- neadaptarea partii active a instrumentului in morfologia radacinii;
- folosirea unui instrument neadecvat zonei lucratoare.

Avantajele detartrajului sonic si ultrasonic:
- eficienta maxima in pozitie statica si pe toate suprafetele dentare;
- indepartarea placii prin efect de cavitatie;
- dimensiunea si forma varfului;
- acces bun in furcatiile de clasa II-III;
- nu necesia sprijin digital;
- vindecarea post-operatorie se realizeaza mai usor;
- agentii microbieni sunt eliberati odata cu debridarea;
- excesele de amalgam pot fi indepartate mai usor;
- poate dezintegra cementul radicular in exces;
- distensie si traumatism tisular foarte redus.
- instrumentele nu necesita reascutire;
- este o metoda confortabila si acceptabila pentru pacient;
- timpul de efectuare este redus;
- practicianul este solicitat mai putin.

Dezavantajele detartrajului sonic si ultrasonic:
- este necesara evacuarea apei;
- aerosolii produsi pot fi contaminanti;
- poate provoca erodari ale suprafetei radiculare vizibile doar microscopic;
- prezinta simt tactil redus al suprafetei radiculare;
- aparatura este greu de deplasat.

Surfasajul radicular

Aceasta procedura trebuie sa se realizeze respectand cementul radacinii, pentru ca in aceasta situatie castigul de atasament poate fi mult mai mare.

Iatrogeniile survenite in urma surfasajului radicular:
- Carii radiculare;
- Sensibilitate dentinara- mai ales la rece;
- Pierdere de substanta ce poate duce la sensibilitate dentara sau pulpita cronica.

Efectuarea surfasajului

Alegerea chiuretei si a intrumentelor necesare surfasajului: se aleg in functie de adancimea leziunii, dimensiunea orificiului, de pozitia dintelui la nivelul arcadei dentare si nu in ultimul rand de cantitatea materialului ce urmeaza a fi indepartata.

Talia prea mare a chiuretelor raportata la orificiul de intrare prezinta riscul aparitiilor manoperelor iatrogene, cu dilacerarea tesuturilor.
Cele mai frecvent folosite si care dau un rezultat satisfacator sunt chiuretele Gracey.

Tehnica

- Se alege instrumentul in functie de zona in care se lucreaza;
- Se realizeaza priza digitala modificata a chiuretei, stabilindu-se un sprijin stabil si ferm;
- Se pozitioneaza tija instrumentului paralel cu suprafata dentara, adaptandu-se usor pe dinte partea activa a lui;
- Se exploreaza baza pungii cu ajutorul extremitatii active a instrumentului;
- Cand se ajunge la baza pungii se stabileste o angulatie intre 45 si 90 grade, aplicandu-se in acelasi timp o presiune laterala pe suprafata dintelui;
- Se indeparteaza tartrul prin miscari scurte dar puternice, folosind miscarea din incheietura pumnului, respectiv antebratului;
- Pe masura indepartarii tartrului, rezistenta la trecerea extremitatii active a intrumentului cedeaza, pana cand raman asperitati reduse;
- Se indeparteaza tartrul pana cand suprafata radiculara ramane neteda si dura;
- Nu se recomanda indepartarea unui bloc mare de tartru cu intreaga extremitate activa, deoarece forta este distribuita de-a lungul extremitatii, in loc sa fie concentrata;
- Surfasajul se face incepand cu primul dinte din cadranul unu si continuand cu ceilalti pana cand se ajunge la ultimul dinte din cadranul patru.

Vizita regulata la medicul stomatologic si detartrajul efectuat la o perioada de cel mult 6 luni va asigura cavitatii orale o sanatate de durata si va reduce riscurile de aparitie a leziunilor carioase. Intotdeauna detartrajul va fi insotit si de periaj profesional, respectiv fluorizare, indepartandu-se in acest fel posibilitatea de aparitie a sensibilitatii dentare, precum si a diverselor afectiuni aparute la acest nivel.

Data actualizare: 28-01-2015 | creare: 29-11-2012 | Vizite: 9433
Bibliografie
GHID PRACTIC DE PROPEDEUTICA PARODONTALA, Prof.Dr.Silvia Martu, ed.Pim, Iasi-2010
SURFASAJUL:Indicatii si limite in managemet-ul bolii parodontale, Rev.Med.Stomatologica, auori: Silvia Martu, Mocanu Constanta, 1999, vol.3, nr.5
PARODONTOLOGIE.''Du diagnostic a la practique'', Bercy P.,Tenembaum, Bruxelles, DeBoeck Universite,1996
Dumitru H.T.,Silvia Dumitru(1997): Parodontologie,Ed.Viata Medicala, Bucuresti
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.