Chiuretajul subgingival - procedura, indicații, beneficii

©

Autor:

Chiuretajul subgingival este o manoperă stomatologică prin care se îndepărtează sub anestezie locală placa bacteriană și tartrul din pungile parodontale, spații patologice situate între dinte și osul alveolar, apărute pe fondul unei parodontite marginale cronice. Boala parodontală este rezultatul unei igiene orale necorespunzătoare ce duce la acumulare de placă bacteriană care, dacă nu este îndepărtată la timp, se mineralizează și se transformă în tartru dentar, depozit greu de îndepărtat prin periaj dentar. (1)

De asemenea, aceasta poate fi influențată și de factori secundari, printre care se numără:


În ce constă chiuretajul subgingival?

Anterior chiuretajului, medicul stomatolog realizează un detartraj în vederea îndepărtării depozitelor voluminoase de tartru de la nivel dentar, ceea ce facilitează accesul ulterior în zona subgingivală. Cel mai frecvent tip de chiuretaj subgingival este cel în câmp deschis, ce presupune realizarea unei incizii de mici dimensiuni la nivel gingival, prin care se obține detașarea gingiei de pe dinte, oferind astfel posibilitatea curățării pungilor parodontale în profunzime.

Procedura este una simplă, ce poate fi realizată fie cu instrumente manuale numite chiurete, cu ajutorul cărora se îndepărtează țesuturile afectate ireversibil de la nivelul parodonțiului marginal. Acestea prezintă numeroase forme și dimensiuni, unele fiind specifice dinților anteriori sau celor posteriori, sau diferitelor fețe ale acestor dinți. Utilizarea instrumentelor manuale permite medicului să îndepărteze cu eficiență și exactitate resturile de la acest nivel, însă prezintă riscul de lezare a țesuturilor sănătoase, întrucât sunt ascuțite, iar suprafețele dentare sunt alunecoase. (1)

În contrast, actualmente pentru chiuretajul subgingival se folosește laserul, ce prezintă efecte similare instrumentelor manuale. Cu toate acestea, laserul prezintă și efecte antimicrobiene și biostimulatoare, astfel că prin intermediul lui se poate îndepărta complet placa bacteriană și se poate reduce adâncimea pungilor parodontale, fără a exista riscul de lezare a țesuturilor sănătoase. (3)

Indicații

Chiuretajul subgingival este indicat persoanelor care prezintă pungi parodontale adânci (cu adâncimea mai mare de 4 mm) și simptome asociate bolii parodontale, printre care se numără:

  • sângerări gingivale (primul semn de parodontită);
  • sensibilitate la atingerea gingiei;
  • gingii de culoare roșu-aprins;
  • procese supurative;
  • dureri la masticație;
  • inflamație gingivală;
  • mobilitate dentară. (5)


În contrast, acesta nu se recomandă persoanelor care prezintă mobilitate dentară accentuată la nivelul dinților în cauză, întrucât există posibilitatea scoaterii acestora din alveola dentară, fenomen ce se numește avulsie dentară, caracterizat de o afectare de o gravitate marcată a ligamentelor parodontale. De asemenea, pacienții care prezintă ulcerații ale mucoasei sau abcese trebuie să urmeze anterior chiuretajului un tratament antibiotic pentru a înlătura riscul de propagare a infecției.

De asemenea, o contraindicație relativă a chiuretajului subgingival este alergia la anestezice utilizate frecvent în stomatologie, precum lidocaina, articaina sau mepivacaina, întrucât, spre deosebire de detartraj, acesta este o manoperă mai invazivă în care anestezia este imperativă. (3, 6)

Beneficiile chiuretajului

Beneficiul major al chiuretajului subgingival este evitarea infecțiilor sistemice, deoarece bacteriile ce determină apariția pungilor parodontale pot pătrunde, prin vasele de sânge de la nivelul parodonțiului marginal, în circulația sistemică. Astfel pot apărea numeroase afecțiuni cardiace și pulmonare, pe fondul unei parodontite marginale cronice. (5)

De asemenea, prin acesta se evită pierderea dinților, întrucât evoluția subgingivală a proceselor infecțioase poate interesa întreaga suprafață radiculară, iar în final structurile de suport ale dintelui se pierd. Mai mult, o infecție la nivel subgingival poate afecta osul alveolar, iar astfel se pierde suportul osos necesar inserării unor implanturi dentare în cazul în care dinții sunt pierduți.

Mai mult, bacteriile cantonate în tartru și în biofilmul dentar eliberează compuși volatili precum metil-mercaptanul și hidrogen sulfurat, care determină un miros neplăcut al gurii. (1, 4)


Data actualizare: 18-05-2023 | creare: 18-05-2023 | Vizite: 354
Bibliografie
1. Subgingival Curettage and Root Planing, https://www.digitaldentistryclinic.com/periodontics/sub-gingival-curettage-and-root-planning/
2. Kinane DF, Peterson M, Stathopoulou PG. Environmental and other modifying factors of the periodontal diseases. Periodontol 2000. 2006;40:107-19. doi: 10.1111/j.1600-0757.2005.00136.x. PMID: 16398688.
3. Deep teeth cleaning: What is root planing and scaling and when is it necessary?, https://smile2impress.com/uk/blog/dental-curettage
4. Claffey N, Egelberg J. Clinical indicators of probing attachment loss following initial periodontal treatment in advanced periodontitis patients. J Clin Periodontol. 1995 Sep;22(9):690-6. doi: 10.1111/j.1600-051x.1995.tb00828.x. PMID: 7593699.
5. Kinane D, Bouchard P; Group E of European Workshop on Periodontology. Periodontal diseases and health: Consensus Report of the Sixth European Workshop on Periodontology. J Clin Periodontol. 2008 Sep;35(8 Suppl):333-7. doi: 10.1111/j.1600-051X.2008.01278.x. PMID: 18724860.
6. Murrof FI. Curettage--an enigma in periodontal therapy. J Dent Que. 1990 Oct;27:485-8. PMID: 2074333.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!