Procedura ERAD (Electrorezecția cu ansă diatermică)

Electrorezecția cu ansă diatermică, abreviată sub acronimul ERAD, reprezintă o procedură medicală chirurgicală prin care se prelevă țesuturi de la nivel uterin, în cazul în care o pacientă prezintă în structura sa anumite leziuni ce pot indica începutul unor formațiuni canceroase.

Indicațiile procedurii ERAD

Electrorezecția este utilizată atât în scop diagnostic, cât și terapeutic, de obicei în urma constatării de către medicul ginecolog a unor anomalii la nivelul cervixului sau vaginului, sau a unor celule cu potențial caracter precanceros în urma unui test Papanicolau. Acestea, în lipsa analizării atente și evaluării lor, pot reprezenta punctul de plecare al unor formațiuni tumorale ulterior, astfel că diagnosticarea precoce prin intermediul acestei proceduri este de elecție.

De asemenea, ERAD se poate folosi și pentru diagnosticarea sau tratarea unor afecțiuni precum:

• manifestări patologice rezultate din administrarea îndelungată de dietilstilbestrol în timpul sarcinii;
• verugi genitale cauzate de virusul HPV;
• formațiuni tumorale benigne (polipi). (1, 2)

Recomandări în vederea pregătirii pentru ERAD

Cu scopul desfășurării rapide și fără complicații a electrorezecției, pacientele sunt sfătuite anterior de către medic să ofere informații referitoare la medicațiile pe care le urmează, posibilele alergii la medicamente, anestezice sau alte substanțe folosite în medicină, precum latexul din mănuși. Mai mult, procedura este contraindicată în timpul ciclului menstrual, fiind necesară așteptarea unui interval de timp de minimum o săptămână de la încetarea acestuia.

De asemenea, importante sunt și posibilele antecedente de anomalii ale coagulării sanguine sau urmarea medicației cu anticoagulante sau cu substanțe ce pot avea acest efect, întrucât sângerarea din timpul manoperei ar putea fi îngreunată din această cauză. În cazul în care pacienta se regăsește într-una din aceste situații, medicul va recomanda sistarea temporară a medicației până în momentul efectuării procedurii, aceasta urmând să fie reluată ulterior. (1)

ERAD este contraindicată și în cazul în care pacienta suferă de afecțiuni inflamatorii pelviene sau cervicale, iar dacă aceasta suspectează că este însărcinată, este necesară efectuarea unui test de sarcină anterior manoperei, deoarece de elecție este temporizarea acesteia. (2)

În ce constă procedura?

În timpul procedurii ERAD, pacienta este așezată în poziția specifică efectuării unui test Papanicolau, mai exact întinsă pe spate și cu picioarele menținute pe suporturi speciale, iar cu ajutorul unui speculum, medicul dilată vaginul pentru a putea avea acces la cervix.

Electrorezecția cu ansă diatermică se desfășoară în aproximativ 10 minute, iar aceasta nu este dureroasă, pacientele resimțind maximum un disconfort la nivelul colului uterin, întrucât țesuturile din care se preiau mostrele sunt anesteziate local. În acest sens, medicul ginecolog începe prin a anestezia peretele colului uterin în zona în care s-au surprins modificările potențial patologice cu lidocaină, urmând să îndepărteze o cantitate mică de țesut din peretele cervixului în scop diagnostic, sau întreaga masă celulară anormală, în scop terapeutic. (2, 3)

Ulterior procedurii, recomandările generale sunt includ abstinența sexuală timp de 3-4 săptămâni, precum și evitarea utilizării tampoanelor sau dușurilor vaginale, tot pe această perioadă de timp. Majoritatea pacientelor își pot relua activitățile de zi cu zi a doua zi sau la maximum 3 zile după procedură, însă mai este recomandat în urma acesteia să nu ridice obiecte grele sau să realizeze activități obositoare o perioadă de timp. (4)

Posibile efecte adverse

La fel ca orice procedură chirurgicală, ERAD prezintă o serie de efecte adverse, una dintre acestea fiind apariția unor scurgeri vaginale de culoare maroniu-închisă, determinată de posibile soluții pe care medicul le poate aplica la nivelul colului uterin în timpul procedurii. De asemenea, mai pot apărea ușoare contracții uterine similare celor întâlnite în timpul menstruației sau mici sângerări vaginale provenite de la nivelul la care s-a prelevat țesutul.

De asemenea, mai pot exista și o serie de reacții adverse de gravitate mai mare, însă rare, precum:

• scurgeri vaginale urât-mirositoare;
• dureri ce nu cedează la antialgice;
• dureri abdominale ce se intensifică;
• sângerări importante;
• febră. (4, 5)

Acestea denotă, în general, prezența unei infecții la nivelul colului uterin. De menționat, însă, este că efectuarea unor electrorezecții ce acest tip în mod repetat poate determina o slăbire a cervixului, existând riscul ca, la sarcinile ulterioare, acestea să nu fie duse la termen, iar fătul să se nască prematur. Situația aceasta este valabilă în special în cazul în care, după identificarea prin intermediul ERAD a unor formațiuni celulare patologice precanceroase, sunt necesare multiple cure de tratament prin electrorezecție, cu scopul îndepărtării factorului de risc complet, în special dacă celulele precanceroase apar din nou. (2)

Avantajele procedurii ERAD

Electrorezecția cu ansă diatermică este o procedură simplă, cu risc minim și a căror efecte adverse au o incidență redusă, prin care se poate preveni cu succes apariția cancerului la nivelul colului uterin. Rata de succes a operațiilor de îndepărtare a formațiunilor patologice prin această metodă este de 90%, în medie, însă depinde de numeroși factori printre care se numără și cantitatea de țesut ce trebuie înlăturată sau gradul de severitate al displaziei cervicale. (2)