Embolizarea fibromului uterin

Embolizarea fibromului uterin, cunoscută şi sub denumirea de embolizarea arterei uterine, este o procedură terapeutică inovativă care se adresează fibromului uterin. Prin intermediul acestei proceduri se realizează, pe cale minim invazivă, obstrucționarea completă a arterelor care asigură irigația sangvină a fibroamelor uterine.

Această procedură se poate realiza prin utilizarea unor tehnici angiografice şi constă în montarea unor catetere la nivelul arterelor uterine. Prin intermediul acestor catetere, în interiorul spațiului arterial sunt injectate nişte particule de dimensiuni reduse care obstruează lumenul arterial şi alimentează fibromul uterin.

Această procedură este asemănătoare procedurilor chirurgicale care sunt efectuate în vederea opririi sângerării postpartum, a sângerării determinate de anumite formațiuni tumorale maligne cu localizare uterină, sau în cazul sângerării apărută în cadrul fracturilor pelviene.

Embolizarea fibromului uterin a fost efectuată prima dată într-un spital din Franța, în scopul reducerii sângerării care apare după realizarea miomectomiei. În cazul bolnavelor cărora le-a fost efectuată embolizarea, sângerarea şi manifestările clinice generate de aceasta s-au redus şi astfel nu a mai fost necesară realizarea intervenției chirurgicale. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că embolizarea întrerupe vascularizația fibroamelor uterine şi duce la dispariția simptomatologiei clinice generate de acestea. [1], [2], [3],

Descrierea tehnicii

Pacientele care urmează să fie supuse embolizării fibroamelor uterine sunt spitalizate. Intervenția se realizează sub anestezie locală, astfel încât bolnava nu simte nici un fel de disconfort. Se introduc cateterele arteriale prin intermediul arterei femurale, până la nivelul arterelor uterine. Primul cateter este introdus în artera uterină prin intermediul venei aorte. Cel de-al doilea cateter este introdus în artera femurală.

Înainte de efectuarea embolizării fibromului uterin, este necesară efectuarea unei arteriograme, prentru a vizualiza vasele de sânge care asigură vascularizația fibromului uterin şi a uterului.

După realizarea arteriogramei, se injectează în interiorul arterelor uterine particule de dimensiuni reduse cu alcool polivinilic, sub ghidaj radiologic cu substanță de contrast. Nu se poate realiza deplasarea particulelor la nivelul altor vase de sânge localizate în alte segmente ale corpului uman. După câteva minute de la injectarea particulelor de alcool polivinilic în interiorul arterelor uterine, acestea din urmă vor fi complet obstruate.

În cazul în care vascularizația fibromului uterin nu este complet obstruată, se recomandă repetarea procedurii, până la obstruarea completă a arterelor uterine.

După finalizarea procedurii, se recomandă efectuarea unei a doua arteriograme, care va confirma reuşita procedurii şi obstruarea completă a arterelor uterine.

Durata efectuării embolizării fibroamelor uterine este cuprinsă între o oră şi o oră şi 30 de minute. [1], [2], [3], [4], [5]

Reacții secundare realizării procedurii

Majoritatea bolnavelor acuză apariția unei dureri de intensitate moderată până la severă, în urma efectuării procedurii, care poate dura până la câteva ore de la embolizare. Totodată, mai poate apărea febra sau grețurile. Aceste manifestări clinice pot fi controlate prin administrarea pe cale intravenoasă medicamentelor analgezice, antiemetice şi antiinflamatorii.

Alte femei pot acuza dureri sau crampe musculare la nivelul zonei de proiecție a uterului, care vor fi ameliorate prin administrarea calmantelor.

Cu toate acestea, cele mai frecvente manifestări clinice secundarea embolizării fibromului uterin sunt reprezentate de oboseală, febră şi grețuri, care pot persista câteva zile.

În majoritatea cazurilor, femeile supuse intervenției chirurgicale de embolizare a fibroamelor uterine, îşi pot relua activitatea zilnică după un interval cuprins între 7 şi 14 zile de la efectuarea procedurii, fără persistența unui efect secundar. [1], [2], [3], [4], [5]

Complicațiile procedurii

Complicațiile embolizării fibromului uterin au fost înregistrate în doar 3% din cazuri şi constau în apariția unei infecții sau a unei leziuni uterine, în contextul vascularizării deficitare a uterului. In acest caz se impune realizarea histerectomiei. [1], [2]

Apariția unei sarcini dupa embolizarea fibromului uterin

Nu se cunoaşte dacă întreruperea vascularizației la nivelul arterelor uterine prezintă un efect advers asupra capacității femeii în cauză de a mai rămâne însărcinată sau de a duce o sarcină la termen. Numeroase femei supuse acestei proceduri chirurgicale au rămas însărcinate în urma efectuării intervenției, au dus sarcina la termen şi au născut pe cale vaginală sau prin cezariană. Chiar şi femeile care au fost supuse embolizării arterelor uterine în contextul sângerării postpartum au putut rămâne însărcinate în continuare după intervenție.

De asemenea, nu se cunoaşte efectul pe care această procedură îl poate avea asupra menstruației. Numeroase femei supuse embolizării fibroamelor uterine au menționat reducerea cantității menstrelor față de cele avute înainte de efectuarea procedurii. Unele femei au acuzat întreruperea ciclurilor menstruale după embolizarea fibromului uterin. Toate acestea pot fi datorate insuficienței ovariene care poate apărea în urma efectuării acestei proceduri.

Unii specialişti susțin faptul că efectuarea acestei proceduri poate duce la instalarea prematură a menopauzei, lucru demonstrat într-un număr redus de cazuri. [2], [4], [5]

Rezultate obținute în urma efectuării embolizării fibroamelor uterine

Conform datelor statistice, mai mult de 3.000 de femei din întreaga lume au fost supuse acestei proceduri. Din acestea, ameliorarea simptomatologiei clinice postprocedurale a fost înregistrată în aproximativ 90% din cazuri.

Totodata, volumul fibromului uterin s-a redus la jumătate din dimensiunile inițiale, iar dimensiunile uterului se reduc cu 35% față de cele inițiale. [1], [2]

Avantajele embolizării fibroamelor uterine

Principalul avantaj al embolizării fibroamelor uterine este faptul că aceasta se poate realiza sub anestezie locală şi este o procedură minim invazivă.

Bolnavele supuse embolizării fibromului uterin îşi pot relua activitatea cotidiană in aproximativ 7-14 zile, mult mai devreme decât cele supuse histerectomiei.

Pierderile de sânge care apar în timpul efectuării embolizării fibromului uterin sunt mult mai reduse comparativ cu cele din histerectomie sau alte intervenții uterine, iar timpul de recuperare este mult mai redus.

În altă ordine de idei, numeroase bolnave, atât din rândul celor care prezentau dureri sau presiune pelvină, cât şi din cele cu sângerări abundente, au constatat dispariția simptomatologiei clinice.

Reapariția fibroamelor uterine după realizarea embolizării a fost înregistrată într-un număr extrem de redus de cazuri şi aceasta datorită faptului că procedura abordează toate formele de fibroame uterine, atât cele de dimensiuni mari, cât şi cele extrem de mici, vizualitate doar prin intermediul investigațiilor imagistice.

Embolizarea fibroamelor uterine este o formă de tratament cu efect permanent, spre deosebire de tratamentul hormonal, în cazul căruia, după întrerupere, creşterea formațiunii tumorale poate reapărea. [1], [2], [3], [4], [5]

Riscurile embolizării fibroamelor uterine

Montarea intraarterială a cateterelor poate fi însoțită de anumite riscuri, precum infectarea locului de puncție, lezarea vaselor de sânge, apariția echimozelor. Cu toate acestea, riscul de apariția a unei infecții care să impună instituirea tratamentului cu antibiotice este foarte redus, de aproximativ 1%.

Poate exista riscul ca agentul de embolizare să fie poziționat într-un loc greşit si astfel să apară întreruperea aportului de oxigen la nivelul țesutului uterin normal.

Au fost descrise şi reacții alergice in urma administrării substanței de contrast utilizată pentru ghidarea radiologică a embolizării. Această reacție alergică se poate prezenta în forme uşoare cu mâncărimi pe suprafața pielii sau ca alergii respiratorii în formele severe. În caz de apariție a reacției alergice la substanța de contrast utilizată, se administrează hemisuccinat de hidrocortizon.

După realizarea procedurii, aproximativ 2-3% din femeile supuse embolizării fibroamelor uterine acuză eliminarea unor cantități reduse de țesut fibros după intervenție. Aceasta se datorează faptului că, fragmentele de fibrom uterin localizate în vecinătatea mucoasei uterine se detaşează. În această situație se recomandă dilatație și chiuretaj, pentru a preveni apariția infecției sau a sângerării şi pentru a ne asigura ca întreg țesutul aflat în componența fibromului uterin a fost eliminat.

Cu toate că majoritatea femeilor supuse embolizării fibromului uterin prezintă menstruații regulate, în 5% din cazuri se înregistrează instalarea precoce a menopauzei. Aceasta apare mai frecvent în rândul femeilor aflate peste vârsta de 45 de ani.

Infecțiile apărute în urma realizării embolizării fibromului uterin sau persistența manifestărilor clinice impun efectuarea histerectomiei.

Expunerea la radiații poate determina apariția unor efecte adverse fertilității şi asupra viitoarei sarcini. Acest lucru nu a putut fi însă demonstrat cu certitudine. Cu toate acestea, medicii recomandă îndepărtarea pe cale chirurgicală clasică a formațiunilor tumorale în detrimentul embolizării, în cazul femeilor care îşi doresc mai multe sarcini.

Nu au fost raportate cazuri de slăbire a peretelui uterin după realizarea embolizării, fapt care ar putea determina apariția unor probleme severe în timpul travaliului sau a naşterii (precum ruptura peretelui uterin). Cu toate acestea, pentru a evita apariția diferitelor probleme legate de travaliu sau de naştere, determinate de slăbirea peretelui uterin, se recomandă administrarea diferitelor metode contraceptive in primele şase luni de la efectuarea embolizării, iar naşterea trebuie făcută prin operație cezariană, pentru a evita ruperea peretelui uterin în momentul apariției contracțiilor uterine. [1], [2], [3], [4], [5]