Stimularea electrică transcutanată nervoasă (TENS) - procedură, efecte, beneficii, indicații și recomandări

©

Autor:

Stimularea electrică transcutanată nervoasă, abreviată TENS, este o tehnică de tratament fizioterapeutic ce se utilizează în vederea reducerii durerilor de diferite etiologii și intensități, în contextul în care peste 18% din populația Statelor Unite ale Americii declară că a resimțit dureri în majoritatea zilelor sau în fiecare zi pe durata celor trei luni anterioare unui studiu. (1)

Dispozitivul oferă două tipuri de impulsuri electrice, anume unele de frecvență mare și intensitate mică, tehnică numită stimulare convențională, în care frecvența dispozitivului este setată la 50-100 de Herți. În schimb, cea de-a doua este asemănătoare acupuncturii, deoarece impulsurile de 2-5 Herți sunt izolate, iar scopul utilizării acesteia este obținerea unei contracții musculare.

În prezent, stimularea electrică transcutanată nervoasă este larg acceptată și eficientă, fiind sigură pentru a servi drept adjuvant netraumatic opțiunilor anterioare pentru scăderea senzației dureroase sau pentru înlăturarea hipotoniei musculare, datorită faptului că scăderea duratei tratamentului global presupune și o scădere a riscului de apariție a efectelor adverse cauzate deseori de acestea. (1, 9)

Ce presupune stimularea electrică transcutanată nervoasă?

Aparatul prin care se realizează stimularea electrică are dimensiuni reduse și funcționează pe baterii, aspect ce îi conferă totodată și posibilitatea de utilizare a acestuia la domiciliu, însă numai în anumite condiții. Tratamentul se efectuează prin plasarea a doi electrozi pe zona afectată, aceștia fiind aplicați în vecinătatea zonei dureroase, astfel încât focarul nociceptiv să fie situat între ei. (2)

Curentul electric ce străbate tegumentele intră în contact cu straturile musculare și nervoase afectate, transmițând semnale electrice către măduva spinării, astfel apărând procese de inhibiție a nervilor ce preiau stimulii dureroși de la locul aplicării. În timpul terapiei, pacienții simt o senzație asemănătoare unei furnicături, întrucât frecvența pe care dispozitivul o folosește nu este crescută, mai exact de 50 de Herți. (3, 4)

În mod curent, cele două tipuri de impulsuri folosite în cadrul stimulării electrice transcutanate sunt utilizate în tipuri diferite de dureri, cele convenționale fiind rezervate pentru durerile acute, post-traumatice sau post-operatorii, oricând pacientul simte nevoia reducerii durerilor, în timp ce curenții de frecvență joasă, ce simulează acupunctura, sunt utilizați pentru remedierea durerilor cronice, în intervale de 15-30 de minute o dată. (4)

Cu toate acestea, procedura nu este universală pentru toate cazurile clinice, întrucât diversitatea crescută a tipurilor de durere generează o multitudine de atitudini terapeutice în care dispozitivul este cheia vindecării mai rapide. Spre exemplu, tratarea cu unde joase a unei dureri de natură acută în țesuturile moi poate determina o exacerbare a acestor senzații dureroase, nefiind astfel utile în remedierea simptomelor.

TENS mai include și un al treilea tip de stimulare nervoasă, mai exact cea intensă, în cadrul căreia se eliberează curenți electrici de frecvență și intensitate crescută, pentru a trata paresteziile periferice. De menționat, totuși, este că utilizarea acestei tehnici se realizează pe o perioadă de câteva minute o dată, fiind recomandat să nu se exagereze. (4, 9)

Efectele stimulării electrice asupra organismului

Stimularea electrică transcutanată prin curenți de frecvență joasă determină, din punct de vedere biochimic, o creștere a eliberării de noradrenalină, acetilcolină, serotonină, compuși opioizi și acid gama-aminobutiric (GABA), neurotransmițători implicați în propagarea stimulilor la nivelul fibrelor nervoase. În plus, acești curenți au potențialul de a îmbunătăți receptorii opioizi, dar și de a reduce nivelurile de aspartat și glutamat din nervii spinali. (2, 3)

Avantajele electrostimulării

Principalul avantaj al dispozitivului este reprezentat de faptul că stimularea are un caracter non-invaziv, netraumatic. De asemenea, aparatul nu permite creșterea peste limitele fiziologice a frecvenței curentului electric folosit, astfel că potențialul nociv asociat unei erori umane este eliminat. În plus, aceasta poate fi realizată la domiciliu, de către pacient, în perioadele în care durerile devin suficient de severe încât să genereze un disconfort, acestea fiind reduse, în medie, după o perioadă de 15-30 de minute.

Cu toate acestea, un aspect important îl reprezintă necesitatea ca pacienții să urmeze tratamentele pe care medicii le prescriu, acestea putând consta în terapii fizioterapeutice precum kinetoterapia sau terapiile medicamentoase, întrucât TENS este un adjuvant terapeutic, și nicidecum un înlocuitor al terapiilor convenționale. (1, 4)

Indicațiile TENS

Stimularea electrică transcutanată nervoasă este indicată de cele mai multe ori în cazul:

  • durerilor neuropate, precum cea din nevralgia postherpetică;
  • durerilor pelvine cauzate de endometrioză;
  • durerilor din timpul menstruației;
  • contracturilor musculare;
  • durerilor posttraumatice;
  • durerilor postoperatorii;
  • accidentelor sportive;
  • artrozelor. (3, 4, 5)


În plus, aplicațiile stimulării electrice nu sunt limitate la aceste situații clinice. Studii recente au propus utilizarea TENS în cadrul reducerii durerilor la persoane care nu suferă de forme cronice, neuropate de durere, precum femeile însărcinate care intră în travaliu sau pacienții ce suferă de cancer. Cu toate acestea, cercetătorii nu au putut dovedi în urma lor posibilități evidente de utilizare a terapiei în aceste situații, în ciuda faptului că posibilitățile de includere a acestora în categoria indicațiilor TENS sunt în proces de dovedire. (6, 7, 8)

De asemenea, stimularea electrică transcutanată nervoasă prezintă și o serie de contraindicații, care includ:

  • prezentarea de leziuni sau iritații tegumentare la locul aplicării electrozilor;
  • prezența unui pace-maker cardiac;
  • dureri psihogene;
  • sarcină. (2)


Recomandări

O serie de recomandări pot fi universal valabile pentru toți pacienții ce ar beneficia de fizioterapie în cadrul căreia se folosește și stimularea transcutanată nervoasă, și anume:

  • dedicația și perseverența sunt importante pentru o recuperare cât mai bună;
  • electroterapia nu trebuie să substituie kinetoterapia sau terapiile medicamentoase.


De asemenea, schimbările în stilul de viață și în alimentație sunt necesare pentru ca efectele terapeutice ale tratamentului pe care medicul îl prescrie să fie maxime. (3)

Limitările utilizării stimulării electrice transcutanate nervoasă

De menționat, însă, este și limitarea stimulării electrice transcutanate nervoase în cadrul tratamentului durerilor cronice, întrucât aceasta este angrenată într-un trend de considerare a ei o afecțiune de tip primar, și nu un simptom al unei afecțiuni. Acest fenomen este cauzat de greutatea cu care pacienții ce suferă de dureri cronice pot să înregistreze remedieri ale acesteia.

În consecință, utilizarea TENS este recomandată drept adjuvant terapeutic deoarece anumite afecțiuni ce generează dureri neuropate beneficiază de ameliorări în cazul în care stimularea electrică este începută pe parcursul tratamentului, însă există analize științifice complexe ce au demonstrat că, în prezent, eficiența globală a terapiei nu poate fi apreciată, rămânând o opțiune ce poate fi încercată la sfatul medicului. (9)


Data actualizare: 24-10-2022 | creare: 24-10-2022 | Vizite: 831
Bibliografie
1. TENS (transcutaneous electrical nerve stimulation), https://www.nhs.uk/conditions/transcutaneous-electrical-nerve-stimulation-tens/
2. TENS (Transcutaneous electrical nerve stimulation), https://www.healthdirect.gov.au/tens
3. Peng WW, Tang ZY, Zhang FR, Li H, Kong YZ, Iannetti GD, Hu L. Neurobiological mechanisms of TENS-induced analgesia. Neuroimage. 2019 Jul 15;195:396-408. doi: 10.1016/j.neuroimage.2019.03.077. Epub 2019 Apr 1. PMID: 30946953; PMCID: PMC6547049.
4. Johnson M. Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation: Mechanisms, Clinical Application and Evidence. Rev Pain. 2007 Aug;1(1):7-11. doi: 10.1177/204946370700100103. PMID: 26526976; PMCID: PMC4589923.
5. Johnson MI, Jones G. Transcutaneous electrical nerve stimulation: current status of evidence. Pain Manag. 2017 Jan;7(1):1-4. doi: 10.2217/pmt-2016-0030. Epub 2016 Sep 19. PMID: 27641909.
6. Dowswell T, Bedwell C, Lavender T, Neilson JP. Transcutaneous electrical nerve stimulation (TENS) for pain relief in labour. Cochrane Database Syst Rev. 2009 Apr 15;(2):CD007214. doi: 10.1002/14651858.CD007214.pub2. PMID: 19370680; PMCID: PMC4297467.
7. Hurlow A, Bennett MI, Robb KA, Johnson MI, Simpson KH, Oxberry SG. Transcutaneous electric nerve stimulation (TENS) for cancer pain in adults. Cochrane Database Syst Rev. 2012 Mar 14;2012(3):CD006276. doi: 10.1002/14651858.CD006276.pub3. PMID: 22419313; PMCID: PMC6669272.
8. Megía García Á, Serrano-Muñoz D, Bravo-Esteban E, Ando Lafuente S, Avendaño-Coy J, Gómez-Soriano J. Efectos analgésicos de la estimulación eléctrica nerviosa transcutánea en pacientes con fibromialgia: una revisión sistemática [Analgesic effects of transcutaneous electrical nerve stimulation (TENS) in patients with fibromyalgia: A systematic review]. Aten Primaria. 2019 Aug-Sep;51(7):406-415. Spanish. doi: 10.1016/j.aprim.2018.03.010. Epub 2018 Jul 17. PMID: 30029964; PMCID: PMC6837091.
9. Travers MJ, O'Connell NE, Tugwell P, Eccleston C, Gibson W. Transcutaneous electrical nerve stimulation (TENS) for chronic pain: the opportunity to begin again. Cochrane Database Syst Rev. 2020 Apr 22;4:ED000139. doi: 10.1002/14651858.ED000139. PMID: 32323312.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!