Scintigrafia în hipertiroidism

©

Autor:

Tiroida este cea mai mare glandă endocrină a organismului. Aceasta secretă hormonii tiroidieni (T4 sau tiroxina și T3 sau triiodotironina), care au un rol major în funcționarea optimă a tuturor sistemelor și organelor corpului uman.

Printre cele mai importante efecte ale hormonilor tiroidieni se numără:

  • efecte asupra metabolismului – stimulează gluconeogeneza și glicogenoliza; stimulează oxidarea acizilor grași și creșterea concentrației acestora în sânge;
  • efecte asupra creșterii – stimulează creșterea și dezvoltarea organismului, fiind un hormon anabolizant;
  • dezvoltarea optimă a creierului în timpul perioadei intrauterine;
  • efecte asupra sistemului cardiovascular - cresc frecvența cardiacă, cresc debitul cardiac și produc vasodilatație;
  • efecte asupra sistemului nervos - contribuie la menținerea unei stări mentale optime;
  • efecte asupra sistemului reproducător - asigură funcționarea normală a organelor genitale (hipotiroidismul afectează fertilitatea). (1), (2)


Datorită multitudinii de efecte asupra organismului, este important ca tiroida să funcționeze optim, iar hormonii tiroidieni să se găsească în sânge într-o concentrație normală. Uneori acest lucru nu se întâmplă, apărând două situații particulare: creșterea nivelului de hormoni tiroidieni peste limită - hipertiroidism (hiperfuncție) sau scăderea nivelului de hormoni tiroidieni - hipotiroidism (hipofuncție).

Hipertiroidismul apare atunci când concentrația tiroxinei (T4) și triiodotironinei (T3) în sânge este peste nivelul normal. Pentru a avea un diagnostic corect de hipertiroidism este nevoie și de decelarea nivelului de hormon tireotrop (TSH –thyroid stimulating hormone). Acesta are un nivel scăzut față de valorile normale. Tireotoxicoza apare atunci când în organism există o concentrație foarte crescută de hormoni tiroidieni.

Din punct de vedere clinic, hipertiroidismul se manifestă printr-o serie de simptome, care sunt rezultatul stării hipermetabolice în care se află organismul. Cele mai frecvente simptome sunt: palpitațiile, anxietatea, stările de nervozitate, intoleranța la căldură, exoftalmie (protruzia globilor oculari), hiperactivitatea. Pot să apară și scădere în greutate în ciuda apetitului crescut, tremorul mâinilor, slăbiciune musculară, piele umedă și transpirată, sincope, tahicardie și pusee de hipertensiune.

Hipertiroidismul (și tireotoxicoza) apare în cadrul mai multor patologii:

  • boala Graves (gușa difuză);
  • noduli toxici autonomi solitari sau multipli (gușa multinodulară), adenom toxic;
  • tiroidita Hashimoto;
  • tiroidita subacută (de Quervain);
  • tiroidita silențioasă;
  • tiroidita post-partum;
  • hipertiroidism indus de iod;
  • ingestie crescută de hormoni tiroidieni;unele tipuri de cancer tiroidian;
  • alte patologii rare: tumoră ectopică secretantă de TSH sau tumori trofoblastice.


Deși diagnosticul de hipertiroidism poate fi pus clinic și biochimic, scintigrafia de tiroidă are un rol major în diagnosticul diferențial al diferitelor cauze care produc hipertiroidism.

Este important de amintit care sunt radiofarmaceuticele folosite în medicina nucleară pentru realizarea investigațiilor scintigrafice ale tiroidei:

  • Technetium 99m pertechnetat este radiofarmaceuticul utilizat de rutină în realizarea scintigrafiei tiroidiene;
  • Iod 123 se folosește atunci când este nevoie de o calitate crescută a imaginii în cazul unor noduli tiroidieni;
  • Galiu 67 citrat este folosit în cazul unor infecții tiroidiene, tiroiditei silențioase;
  • Taliu 201 sub formă de clorură - diagnosticul unor noduli tiroidieni;


În România cel mai folosit radiofarmaceutic este Technetium 99m pertechnetat.

Boala Graves

Aproximativ 75% dintre pacienții cu hipertiroidism au boala Graves drept cauză. Boala Graves este o boală autoimună în care se produc anticorpi care activează receptorii pentru TSH de la nivelul membranei bazale a foliculului tiroidian. Rezultă o producere în exces de hormoni tiroidieni, dar și o creștere în mărime a glandei tiroide, ceea ce duce la formarea unei guși difuze.

Din punct de vedere imagistic, scintigrafia de tiroidă arată o creștere în dimensiuni a acesteia și o captare omogenă, uniformă și intensă de radiofarmaceutic, astfel că de cele mai multe ori se vizualizează scintigrafic și lobul piramidal al tiroidei, ceea ce în condiții normale nu este posibil.
În cazul utilizării de iod radioactiv, captarea (radioiodcaptarea) la nivelulul tiroidei trebuie să aibă, la 6 ore de la administrarea pastilei de iod, valori cuprinse între 3% - 16%. În cazul bolii Graves radioiodcaptarea ajunge la valori cuprinse între 50% și 80%.
În acest caz scintigrafia tiroidiană diferențiază o gușa difuză toxică (boala Graves) de o gușă multinodulară toxică. Diferențierea este esențială datorită managementului terapeutic diferit al acestor două patologii.

Gușa toxică multinodulară

Gușa toxică multinodulară este o boală care afectează în general persoanele vârstnice și care sunt cunoscute în antecedente cu o gușa tiroidiană simplă. Simptomele sunt specifice hipertiroidismului și debutează în general insidios.
Scintigrafia tiroidiană arată o captare inomogenă și neuniformă a radiofarmaceuticului. Există zone de hipercaptare și zone de hipocaptare, acestea dând tiroidei un aspect neregulat.
Radioiodcaptarea are valori crescute, dar de multe ori se poate situa și în limite normale.

Adenomul toxic

Prezența de noduli autonomi care produc hormoni tiroidieni pot cauza hipertiroidism, atunci când producția depășește nevoia organismului. Acești noduli funcționează independent, deci nu se află sub controlul mecanismului de feedback al hipofizei. De reținut că adenomul toxic este o boală benignă.
Scintigrafic se observă o hipercaptare intensă la nivelul nodulului, în timp ce restul țesutului tiroidian este hipocaptant, în unele cazuri acesta nu este vizibil pe scintigrafie.
Radioiodcaptarea poate fi crescută, dar de cele mai multe ori aceasta are un nivel normal.
Deși prezența unui nodul solitar hipercaptant scintigrafic înclină diagnosticul spre adenom toxic benign, o biopsie cu ac fin și un examen histopatologic sunt necesare pentru excluderea unei tumori maligne.

Boala Hashimoto

Boala Hashimoto este caracteristică femeilor de vârstă mijlocie și se manifestă prin gușă și hipotiroidism. Însă, aproximativ 5% dintre paciente pot prezenta nivele crescute de hormoni tiroidieni. Caracteristică pentru boala Hashimoto este prezența infiltratului limfocitar la nivelul tiroidei.
Scintigrafia tiroidiană arată o tiroidă crescută în dimensiuni, cu captare inomogenă sau cu zone focale hipocaptante, însă fără a se putea decela noduli palpabili. Aspectul scintigrafic poate fi similar cu cel din boala Graves, atunci când este prezent hipertiroidismul.  
Radioiodcaptarea este crescută în boala Hashimoto dacă nivelul hormonilor tiroidieni este crescut. (4)

Hipertiroidismul produs de iod și amiodaronă

Hipertiroidismul produs de iod apare cel mai adesea în zonele cu deficit de iod, din cauza introducerii în alimentație a sării iodate, aceasta fiind consumată în exces. Substanțele de contrast folosite pentru computer-tomografie (CT) folosesc o importantă cantitate de iod. În cantități excesive acesta produce tireotoxicoză și tiroidită.
În cazul excesului de iod, radioiodcaptarea este scăzută.

Amiodarona este un medicament antiaritmic frecvent folosit, care conține 75 mg iod per tabletă. Există două tipuri de tireotoxicoză produsă de amiodaronă: tipul 1 apare la persoane care au și gușa nodulară preexistentă sau boală Graves subclinică. În acest caz radiiodcaptarea este crescută. În tipul 2, mult mai frecvent, apare o tiroidită distructivă, în acest caz radioiodcaptarea fiind aproape nulă. (5)

În celelalte cazuri de hipertiroidism, scintigrafia tiroidiană are o valoare limitată.

În concluzie, scintigrafia tiroidiană dovedește că este indispensabilă pentru un diagnostic corect în cazul hipertiroidismului. Deși stabilirea diagnosticului de hipertiroidism este relativ ușor, precizarea cauzelor exacte care produc această stare poate fi uneori dificilă. Scintigrafia tiroidiană poate face diagnosticul diferențial între diversele patologii cauzatoare de hipertiroidism.


Data actualizare: 10-06-2016 | creare: 10-06-2016 | Vizite: 1769
Bibliografie
1. http://emedicine.medscape.com/article/121865-clinical
2 http://arbl.cvmbs.colostate.edu/hbooks/pathphys/endocrine/thyroid/physio.html
3. Vanderpump MPJ, Tunbridge WMG, French JM, et al.The incidence of thyroid disorders in the community –a 20-year follow-up of the Whickham survey. Clin Endocrinol 1995; 43: 55–68.
4 Ramtoola S,Maisey MN,Clarke SEM,Fogelman I.The thyroid scan in hashimotos thyroiditis – the great mimic. Nucl Med Commun 1988; 9: 639–45
5 Martino E, Aghinilombardi F, Lippi F, et al. 24 Hour radioactive iodine uptake in 35 patients with amio-darone associated thyrotoxicosis. J Nucl Med 1985; 26:1402–7
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.