Radiografia pulmonara

Radiatia Rontgen se produce sub forma de flux energetic fotonic pe suprafata anodei tubului radiogen. De la acest nivel radiatiile au un traiect dirijat, ajungand in final sa produca o imagine care urmeaza sa fie prelucrata in scop diagnostic.

Pe radiografia toracica se pot vizualiza cutia toracica, plamanii, mediastinul si cordul. Plamanii, datorita aerului continut, apar ca formatiuni cu densitate gazoasa presarate cu opacitati hidrice, reprezentand interstitiul si vasele arteriale pulmonare.

Intre cei doi plamani se afla mediastinul, care are din punct de vedere radiologic densitate hidrica. Studiul radiologic este de o importanta crescuta, putandu-se realiza printr-o multitudine de tehnici care sunt foarte utile in oferirea de informatii care sa conduca spre un diagnostic corect.

Radiografia poate fi de incidenta postero-anterioara cu proiectie in plan frontal, care permite analiza transparentei si structurii pulmonare, a coastelor si a altor componente toracice, sau incidenta de profil cu proiectie in plan sagital. Aceasta din urma are avantajul oferirii mai precise de informatii privind locul in care se afla o leziune pe care medicul vrea sa o investigheze, insa prezinta dezavantajul pierderii posibilitatii de departajare stanga-dreapta, pe care radiografia de proiectie postero-anterioara o are. De asemenea, radiografiile pot fi facute in regim de raze normal sau dur, in functie de necesitatea medicului. Radiografia cu regim de raze normal ofera posibilitatea vizualizarii bune a plamanilor, pe cand cea in regim de raze dure ofera analiza corpilor vertebrali, a aortei si a traheei, prin penetrarea mediastinului. Exista posibilitatea unor radiografii cu zoom, utilizate atunci cand se doreste sa se analizeze desenul vascular pulmonar cu atentie.

Plamanii sunt alcatuiti din cai aeriene, structuri cu rol in schimburi respiratorii si tesut de sustinere. Plamanii sunt acoperiti in totalitate, cu exceptia regiunii hilurilor pulmonare, de pleura viscerala. Aceasta intra intre lobii pulmonari ca o invaginare in „deget de manusa” formand scizurile pulmonare care prezinta particularitatea urmatoare: la nivel medial sunt inchise „in fund de sac”, iar catre lateral acestea comunica cu cavitatea pleurala.

Plamanul drept este alcatuit din trei lobi care sunt la randul lor subimpartiti in zece segmente distribuite astfel:
- lobul superior cuprinde trei segmente
- lobul mijlociu cuprinde doua segmente
- lobul inferior cuprinde cinci segmente.

Lobul inferior este separat de lobul superior si cel mijlociu prin intermediul scizurii oblice (scizura mare). Lobul mijlociu este separat de lobul superior prin intermediul scizurii orizontale, numita si scizura mica.

Plamanul stang este alcatuit din doi lobi impartiti in doua segmente (lob superior si lob inferior), lobul superior cuprinzand si lobul mijlociu, sub denumirea de lingula. Intre cei doi lobi pulmonari se descrie o scizura, echivalenta a scizurii oblice de pe partea dreapta.

Din punct de vedere radiografic, scizurile sunt vizibile numai in situatia in care razele sunt paralele cu suprafata lor si au aspectul unor linii fine opace, deci scizurile oblice sunt vizualizabile doar pe radiografia de profil. Motivul pentru care scizurile pot fi vizualizate pe radiografie este ca acestea sunt rezultatul expansionarii normale a lobilor care le separa.

Arborele bronsic se divide in bronsii de dimensiuni din ce in ce mai reduse, bronsile de gradul doi corespund lobilor, iar cele de gradul trei corespund lobulilor.

Pentru a stabili corect proiectia radiologica a unui segment este necesara analizarea atat a radiografiilor de fata cat si a celor de profil.

Trunchiul arterei pulmonare se poate vizualiza doar in partea sa distala care reprezinta arcul mijlociu stang al cordului.

Hilul pulmonar reprezinta locul in care intra si ies manunchiurile vasculo-nervoase pulmonare. Hilul pulmonar stang este situat mai cranial decat cel drept. In interiorul hilurilor, dispozitia elementelor difera. In hilul drept artera este situata anterior de bronhie si ambele au un traiect paralel. La nivelul hilului stang artera ocoleste cranial bronhia si urmareste un traiect antero-posterior.

Arterele pulmonare sunt corespunzatoare bronhiilor si sunt responsabile de formarea desenului pulmonar care este alcatuit din benzi opace care se subtiaza spre capat si cu traiect centrifug de la nivelul hilurilor.

Vascularizatia pulmonara prezinta particularitatea ca la nvel bazal aceasta este mai bogata comparativ cu varfurile pulmonare, lucru explicat prin faptul ca presiunea din vasele pulmonare in ortostatism este mai mare la acest nivel.

Radiologic, circulatia functionala intrapulmonara este impartita in trei segmente:
- sectorul hilar alcatuit din hiluri si ramificatiile primare de la nivelul hilurilor.
- sectorul central este alcatuit din ramificatiile arteriale, la acest nivel descriindu-se „desenul pulmonar”
- sectorul periferic este denumit si „mantaua pulmonara” si cuprinde segmentul capilar. Date fiind dimensiunile reduse ale acestora, ele nu sunt vizibile radiografic si la periferie, pe o distanta de 2-2,5 cm, plamanii nu prezinta structura sau desen vascular.

Circulatia limfatica nu este vizualizabila radiografic in conditii normale.

Parenchimul pulmonar este alcatuit din caile aeriene de conducere si interstitiu pulmonar. Acesta din urma leaga bronsiile de artere, venele cu limfaticele si formeaza de asemenea si septurile interalveolare.

Arterele si bronsiile sunt responsabile de formarea benzilor de desen pulmonar. Acestea dau imaginea „in ochelar”, artera avand aspect de nodul opac, iar bronsia o forma inelara.

Unitatea functionala si structurala a plamanului este reprezentata de lobulul pulmonar secundar, iar plamanii contin aproximativ cinci mii de astfel de lobuli.

Radiografia este foarte utila in conturarea unui diagnostic, de aceea este larg utilizata in prezent. Ea poate pune diagnosticul in multiple afectiuni pulmonare, atat benigne cat si maligne: TBC, pneumoconioze, BPOC, cancer pulmonar si multe altele. Este important sa se coreleze cu examenul clinic si cu investigatiile de laborator.