Pinealectomia

Pinealectomia reprezintă rezecția pe cale chirurgicală a glandei pineale, atunci când se descoperă o masă tumorală, indiferent de natura ei benignă sau malignă. Tumorile glandei epifize afectează multe aspecte ale sănătății omului, inclusiv somnul, producția altor hormoni și metabolismul. [2]

Glanda pineală (numită și epifiză) este o glandă endocrină de dimensiuni mici (asemenea unui bob de mazăre) situată intracerebral (în creier). Are un diametru de aproximativ 0,8 cm și o greutate de 0,1 grame. [1]

Principala funcție a glandei pineale este reglarea ritmului circadian, prin secreția de melatonină. Epifiza primește informația luminoasă și reglează ciclul lumină-întuneric, secretând melatonina doar la întuneric, ceea ce facilitează instalarea somnului.

Pregătirea pentru operație

Informarea este primul pas în pregătirea pacientului preoperator. Acesta trebuie să poarte o discuție cât mai clară și detaliată despre intervenția la care va fi supus, prezentându-i-se riscurile, beneficiile și costurile aferente. Medicul trebuie să se asigure că pacientul a receptat și înțeles toate informațiile pentru buna desfășurare a intervenției chirurgicale.

Cu o seară înaintea intervenției chirurgicale este interzis consumul de alimente și băuturi deoarece tractul gastrointestinal trebuie să fie gol preoperator deoarece anestezia poate cauza vomă.

Medicul va propune o serie de analize medicale uzuale (analize de sânge, electrocardiogramă, radiografie pulmonară) și specifice (dozarea melatoninei), precum și un consult medical anesteziologic.

Medicul poate propune oprirea administrării tratamentului cu aspirină, unele antiinflamatoare nesteroidiene sau anticoagulante pentru a elimina riscurile de hemoragie intraoperatorie. [3]

Intervenție chirurgicală-procedură

Este bine de menționat încă de la început că pinealectomia sau rezecția chirurgicală a glandei epifize este o procedură chirurgicală foarte delicată tocmai datorită localizării intracerebrale a acestei glande endocrine. Orice greșeală poate leza structuri nervoase adiacente importante și poate conduce la grave patologii postoperatorii. De asemenea, pe lângă structurile nervoase se pot leza și structurile vasculare care sunt foarte fine la nivel cerebral. Pentru a elimina orice risc de leziuni nervoase și vasculare, medicul poate cere executarea unui RMN sau CT cranian complet pentru a observa anatomia și localizarea glandei epifize.

Abordul chirurgical poate fi clasic (tradițional) sau minim-invaziv.

Metoda clasică se realizează prin deschiderea cutiei craniene printr-o incizie mare, circulară, apoi lozalizarea glandei și eliminarea ei împreună cu masa tumorală asociată.

Dacă se alege metoda minim-invazivă, medicul va face o incizie de mici dimensiuni, iar prin intermediul unui tub subțire va introduce un endoscop (aparat dotat cu o cameră video-pentru ghidaj) și alte instrumente medicale necesare rezecției glandei. Endoscopul este cel mai important aparat medical în acest tip de intervenție chirurgicală deoarece oferă imagini live intracerebrale pe un ecran, având capacitatea de iluminare, medicul ghidând celelalte instrumente medicale în funcție de imaginile primite prin endoscop. Această metodă necesită 3 sau 4 mici incizii retroauricular (în spatele urechii) pentru introducerea instrumentelor chirurgicale.

Ambele tipuri de proceduri se realizează sub anestezie generală și necesită internarea pacientului pentru o perioadă de minim 5-7 zile pentru o monitorizare a stării acestuia. [4]

Există o serie de complicații intraoperatorii care pot apărea din cauza faptului că intervenția chirurgicală este una delicată și necesită multă îndemânare din partea medicului:

• Hemoragie-lezarea unei structuri vasculare
• Lezarea unei structuri nervoase
• Stop cardio-respirator urmat de deces

Imediat după operație

După încheierea operației pacientul va fi transferat pe secția de anestezie și terapie intensivă (ATI) pentru minimum 24 ore, timp în care va fi sub o atentă monitorizare.

Evoluția postoperatorie decurge diferit în funcție de tipul de intervenție pentru care s-a optat. Intervenția minim-invazivă (laparoscopică) prezintă mult mai puține riscuri și complicații postoperatorii, recuperarea fiind mai rapidă.

De asemenea și numărul zilelor de spitalizare este mai redus în cazul intervențiilor laparoscopice. [5]

Evoluția și prognosticul postoperator

Pinealectomia este o intervenție chirurgicală riscantă deoarece localizarea intracraniană a acestei glande face accesul către ea foarte dificil, existând riscul lezării unor structuri anatomice importante. Cele mai comune riscuri și complicații postoperatorii sunt:

• Hemoragia-datorată lezării unui vas sangvin
• Infecția-în cazul în care igiena chirurgicală a fost necorespunzătoare
• Lezarea unei structuri nervoase-ceea ce poate cauza probleme de vorbire, mișcare, coordonare a membrelor și chiar alte probleme de natură endocrină, având în vedere că epifiza este situată nu foarte departe de hipofiză, o altă glandă endocrină.
• Tromboză-formarea de cheaguri de sânge-în special tromboza de sinus cavernos
• Accident vascular cerebral (AVC) [6]

Ce urmează după externare?

Recuperarea după pinealectomie dureză în medie câteva săptămâni, în funcție de modalitatea de abord chirurgical aleasă, timp în care pacientului îi este recomandat să își contacteze medicul pentru orice problemă întâmpină.

Pot apărea dureri de cap, care vor fi ameliorate cu antialgice și antiinflamatoare nesteroidiene. Pentru că pacientul va sta mult timp la pat, acestuia i se poate recomanda administrarea unui anticoagulant pentru a preveni formarea trombilor (cheagurilor de sânge).

Activitățile fizice trebuie diminuate, iar intensitatea lor trebuie să fie minimă, medicul putând da anumite recomandări referitoare la efortul fizic permis.

Odihna joacă un rol esențial deoarece creierul are nevoie de odihnă pentru a se recupera după intervenția chirurgicală, mai ales că pacientul va simți nevoia de somn în primele zile postoperator.

Controlul se va face la câteva săptămâni, când medicul va realiza o serie de analize uzuale, un CT sau RMN cerebral și o dozare a melatoninei pentru a evidenția nivelul acesteia. [7]

Regim și dietă specială

Nu există o dietă specială pentru cei care au fost supuși unei operații de rezecție a glandei epifize, însă există câteva recomandări nutriționale.

Hidratarea este esențială pentru a preveni apariția cheagurilor de sânge.

Pacientul trebuie să își asigure un aport suficient de glucide complexe, cum ar fi cele provenite din cartof, orez, mazăre etc, deoarece creierul funcționează pe bază de glucoză, aceasta fiind sursa de energie pentru toate procesele neuronale.

Pentru a preveni constipația pacientului îi este recomandată o dietă bogată în fibre (fructe, legume, cereale), precum și o hidratare corespunzătoare.

Alimentele cele mai bune pentru perioada de recuperare sunt cele bogate în glucide complexe și proteine și sărace în lipide procesate. De asemenea, acizii grași nesaturați sunt importanți pentru asigurarea bunei funcționări a creierului.

Viața fără glanda epifiză

Având un rol esențial în reglarea ritmului circadian și în inducerea somnului, glanda epifiză este esențială pentru homeostazia organismului uman. Totuși, aceasta nu este vitală, pacienții putând să ducă o viață cât mai aproape de normal și fără epifiză.

Pacienții vor fi nevoiți să ia tratament de substituție hormonală cu melatonină pentru a-și regla ritmul zi-noapte (circadian).

Pe lângă efectele asupra ritmului circadian, glanda epifiză produce și efecte de mineralizare osoasă, astfel putând apărea efecte nedorite asupra oaselor, cum ar fi demineralizarea acestora. [8]

Întrebări frecvente legate de operație

Pinealectomia poate duce la osteoporoză?

Din păcate da. Ultimele studii au arătat o demineralizare osoasă cu scăderea densității osoase, acest lucru apărând în timp.

Se poate preveni apariția osteoporozei?

Da, prin administrarea zilnică de melatonină, care în urma studiilor a avut efecte benefice asupra oaselor, crescându-le densitatea și reglând metabolismul celulelor osoase (osteoblaste).

Ce alte riscuri prezintă epifizectomia?

În urma unor studii recente, se pare că intervenți chirurgicală de rezecție a glandei epifize poate crește riscurile apariției cancerului mamar (de sân).