Adrenalectomia (Suprarenalectomia)

©

Autor:

Adrenalectomia (Suprarenalectomia)

Glandele suprarenale (numite și glande adrenale) sunt două glande endocrine de mici dimensiuni și formă triunghiulară situate la polul apical al fiecăruia dintre cei doi rinichi. Acestea secretă diferiți hormoni care reglează o multitudine de funcții ale organismului, precum metabolismul, sistemul imunitar, răspunsul la stres și presiunea arterială. Glandele suprarenale sunt alcătuite din două părți distincte din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional-corticosuprarenala și medulosuprarenala. [1]

Introducere despre adrenalectomie (suprarenalectomie)

Adrenalectomia - numită și suprarenalectomie - reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează una sau amândouă glande suprarenale (ori anumite părți din glandă). De asemenea, adrenalectomia este de elecție și în cazul feocromocitomului sau hiperaldosteronismului care nu răspund la tratamentul medicamentos. Cel mai adesea motivul este apariția unei mase tumorale la nivelul acestor organe. Tumorile glandei suprarenale sunt relativ rare, dar totuși, din diferite motive pot apărea. În cazul în care tumora este una secretantă de hormoni, rezecția conduce la normalizare nivelului sangvin al acelor hormoni. Dacă masele tumorale identificate nu sunt secretante de hormoni, dar se suspectează că ar fi de natură canceroasă, rezecția chirurgicală a glandei este imperios necesară. [3]

Pregătirea de operație

Pregătirea preoperatorie pentrusuprarenalectomie este similară cu pregătirea dinaintea intervențiilor chirurgicale clasice.

În primul rând, pacientului îi este recomandat să se asigure din timp că va putea fi însoțit de o persoană în drumul spre casă, după operație. Această recomandare este făcută din cauza faptului că anestezia și tratamentul antialgic pot face drumul spre casă de unul singur periculos.

În al doilea rând, pacientul trebuie să discute cu medicul din timp despre medicația pe care o ia la acel moment, deoarece medicul poate să decidă oprirea tratamentului medicamentos care ar putea crește riscul de complicații în timpul intervenției chirurgicale. Spre exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene sau anticoagulantele pot ridica adevărate proleme în cazul în care pacientul nu oprește medicația cu câteva zile înaintea intervenției.

În ziua intervenției chirurgicale nu este recomandat ca pacientul să consume alimente sau să bea apă, deoarece anestezia poate provoca emeză (greață și vărsături). De asemenea, pacientul trebuie să aiba toate documentele medicale pe care le deține, inclusiv bilete de externare sau buletine de analize din trecut, documente care vor fi analizate de către medicul chirurg și de anestezist. Alte lucruri pe care pacientul ar fi bine să le aiba pe perioada internării sunt haine, lenjerie, produse de igienă, tacâmuri etc. [4]

Intervenția chirurgicală - procedura de adrenalectomie (suprarenalectomie)

Există două tipuri de abord chirurgical - adrenalectomia deschisă și adrenalectomia laparoscopică. Este foarte bine cunoscut că abordul laparoscopic este de preferat deoarece intervenția chirurgicală este mult mai puțin invazivă, iar timpul de recuperare se reduce semnificativ. [5] Adrenalectomia laparoscopică este indicată într-o gamă largă de patologii, plecând de la adenomul Conn și feocromocitom, care pot duce la hipertensiune arterială severă, până la tumori inactive hormonal sau alte patologii.

Suprarenalectomia laparoscopică este o procedură chirurgicală care constă în rezecția glandei suprarenale folosind laparoscopul, nefiind nevoie de o incizie foarte mare. Această tehnică este una foarte laborioasă care necesită personal calificat în realizarea acestor tipuri de intervenții chirurgicale. Procedura laparoscopică implică inserarea unei camere telescopice printr-o mică incizie, precum și inserarea unor trocare prin care sunt introduse diverse alte instrumente folosite în timpul intervenției chirurgicale.

Suprarenalectomia laparoscopică este realizată sub anestezie generală, având o durată medie de 3-4 ore. Intervenția chirurgicală constă în 3 incizii mici (1 cm) ale peretelui abdominal antero-lateral, apoi rezecția glandei, urmată de extragerea ei într-un săculeț prin una din cele 3 incizii.

Intervenția chirurgicală laparoscopică are o multitudine de avantaje. În primul rând, riscul complicațiilor este comparativ mai scăzut față de suprarenalectomia clasică. În al doilea rând, rezultatele sunt mult mai bune decân în intervenția chirurgicală deschisă. De asemenea, zilele de spitalizare sunt semnificativ reduse, pacientul putând să se întoarcă la activitățile sale într-un timp mult mai scurt. Desigur, nu este de neglijat nici faptul că cicatricile sunt minore, față de intervenția clasică.

Totuși, în ciuda acestor multe avantaje ale suprarenalectomiei laparoscopice, intervenția clasică are un mare avantaj, în special în cazul pacienților care suferă de cancer în stadiu metastatic și anume faptul că operația deschisă oferă o imagine mult mai bună a structurilor adiacente glandelor suprarenale, putând fi vizualizate cu ușurință eventualele mase tumorale metastatice care sunt în proximitatea glandelor și se poate aprecia gradul de invazie ganglionară sau vasculară.

De asemenea, procedura laparoscopică poate fi realizată prin incizii și la nivelul peretelui abdominal posterior, tehnică numită suprarenalectomie retroperitoneoscopică, cu avantajul minimizării riscului de herniere. [6]
Chiar dacă tehnica laparoscopică s-a dovedit a fi suficient de sigură, ca în orice altă intervenție chirurgicală există anumite riscuri și posibile complicații.

Riscuri și posibile complicații:

Hemoragia

Asemenea tuturor intervențiilor chirurgicale, intervenția laparoscopică prezintă riscul de hemoragie, doar că acest risc este mult minimizat față de procedura clasică. Se estimează că în medie cantitatea de sânge pierdută în timpul intervenției chirurgicale laparoscopice este de 100 de ml, transfuzia sangvină fiin necesară la mai puțin de 5% din pacienți.

Infecția

Toți pacienții sunt tratați cu antibiotice intravenos cu puțin timp înaintea operației tocmai pentru a minimiza riscul de a contracta o infecție.

Lezarea altor organe

Uneori, din varii motive, există acest risc de a leza țesuturile învecinate (ficat, rinichi, pancreas, nervi, vase de sânge). De aceea medicii chirurgi necesită o mare forță de concentrare și mult antrenament pentru a reduce pe cât posibil acest risc.

Hernierea locului inciziei

Dacă sutura inciziilor nu a fost executată corect, există riscul ca acestea să hernieze.

Întoarcerea la chirurgia clasică

Există posibilitatea ca, din cauza unor dificultăți întâmpinate în timpul intervenției laparoscopice, echipa medicală să decidă că operația nu poate continua laparoscopic, fiind imperios necesară trecerea la tipul clasic de intervenție chirurgicală. Aceste cazuri sunt rare și necesită un timp de spitalizare mult mai mare. [7]

Imediat după operație

Recuperarea post-operatorie este diferită în funcție de tipul intervenției chirurgicale. Dacă se optează pentru chirurgia laparoscopică recuperarea este mult mai rapidă față de chirurgia clasică, deoarece incizia este semnificativ mai mică.

În general, pacienții pot să mănânce, să bea și să meargă de unii singuri la câteva ore după operație. În cazul celor care sunt supuși unei intervenții chirurgicale clasice, din cauza complexității acesteia, marea majoritate a pacienților nu vor putea face cele enumerate mai sus timp de una sau două zile.

Din punctul de vedere al durerii, situația este asemănătoare. Pacienții care au fost supuși unei intervenții chirurgicale laparoscopice vor prezenta durere de intensitate medie, durere ce va putea fi controlată cu medicamente non-narcotice, cum ar fi Paracetamolul sau Ibuprofenul. În cazul celor supuși operației clasice, durerea va fi mai intensă, însă va putea fi controlată cu succes cu medicație narcotică.

De asemenea, în ceea ce privește inciziile, acestea se vor reface diferit la cei cu laparoscopie față de cei operați clasic. Evident, procedura laparoscopică prezintă avantajul unei refaceri tisulare sporite. Este recomandat ca incizia să fie ferită de orice agresiune, inclusiv agresiunea provocată de razele ultraviolete sau de anumite haine prea strâmte. Firele vor fi scoase la un consult medical ulterior. Bandajele care acoperă leziunea nu vor trebui scoase decât după câteva zile, la recomandarea medicului.

Pacienții vor putea să facă duș, în general, începând cu a doua zi post-operator, dar va trebui o atenție sporită în ceea ce privește bandajul.
Un alt aspect neplăcut post-operator poate fi reprezentat de durerea în gât și de tuse, reacții normale după intubarea oro-traheală care este executată în timpul intervenției chirurgicale. [8]

Evoluția și prognosticul postoperator

Evoluția postoperatorie depinde de tipul intervenției chirurgicale-laparoscopică sau clasică. Evoluția procedurii laparoscopice este cel mai adesea mult mai favorabilă în comparație cu intervenția clasică. Totuși, există o serie de complicații care pot surveni, in ambele tipuri de proceduri:

  • Hemoragie
  • Infecție
  • Hipertensiune arterială
  • Complicații survenite din cauza anesteziei
  • Tromboză
  • Lezarea organelor din proximitate
  • Complicații apărute la nivelul inciziei


În ceea ce privește prognosticul, acesta este unul favorabil de cele mai multe ori. În funcție de abordul chirurgical, timpul de recuperare poate dura între 6 si 8 săptămâni. Majoritatea pacienților vor prezenta un risc scăzut de complicații, iar simptomatologia va dispărea treptat după intervenția chirurgicală. [8]

Ce urmează după externare

Indiferent de tipul intervenției chirurgicale, pacienții vor fi nevoiți să meargă la un control chirurgical pentru a li se evalua condiția postoperatorie. Dacă este cazul, medicul va trebui să înlăture firele de sutură, când va considera că este cazul. De asemenea, analizele de sânge care determină nivelul hormonilor secretați de glandele suprarenale sunt imperios necesare pentru a stabili un eventual tratament de substituție hormonală. [9]

Regim și dietă specială

După intervenția chirurgicală pacienții își pot relua dieta normală. Dacă totuși pacienții prezintă un anumit grad de disconfort gastro-intestinal, este recomandat să consume alimente sărace în grăsimi, bogate în nutrienți, precum fructe sau legume pasate, ori pui gătit la aburi. În cazul în care apare constipația, este recomandată o dietă bogată în fibre (fructe, legume, cereale integrale), o hidratare corespunzătoare și, la nevoie, un laxativ ușor. [10]

Viața cu/fără glande suprarenale

Viața unui pacient cu adrenalectomie unilaterală este diferită de viața unui pacient care a suferit adrenalectomie bilaterală. În primul caz, glanda rămasă va prelua, cu timpul, funcția glandei eliminate, dar este nevoie de substituție hormonală pentru o perioadă postoperator. În al doilea caz, pacientul va trebui să suplinească funcția celor două glande rezecate prin autoadministrarea unor preparate hormonale, organismul uman neputând funcționa fără hormonii produși de această glandă, în special aldosteronul, cortizolul și adrenalina. [11]

Întrebări frecvente legate de operație

Cum descoperă medicul o problemă la nivelul glandelor suprarenale?

În general, tumorile de la nivelul glandelor suprarenale se descoperă în momentul în care apare simptomatologia, deși există situații când aceste tumori nu creează niciun fel de simptom. De asemenea, aceste tumori pot fi identificate la o examinare CT pentru o altă afecțiune.

Care sunt contraindicațiile unei suprarenalectomii laparoscopice?

Există mai multe situații în care se preferă o intervenție chirurgicală clasică, în locul uneia laparoscopice. Acestea sunt:

  • tumora are dimensiuni foarte mari
  • pacientul prezintă obezitate de grad înalt
  • medicul chirurg decide că abordul clasic este mai sigur din diverse alte motive

Ce este suprarenalectomia robotică?

Suprarenalectomia robotică este o procedură nou implementată care seamănă cu intervenția laparoscopică, singura diferență este că medicul chirurg nu manevrează cu mâinile lui instrumentele chirurgicale, ci cu ajutorul unui robot.

Când este cazul ca pacientul să contacteze medicul, după operație?

Pacientului îi este recomandat să contacteze medicul chirurg în următoarele situații:

  • Febră
  • Sângerări
  • Supurația inciziei
  • Dureri abdominale
  • Oboseală extremă
  • Dificultate în respirație

Data actualizare: 17-11-2021 | creare: 17-11-2021 | Vizite: 808
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.