Analiza faciala pentru rejuvenarea pielii

O buna cunoastere a sistemelor laser, a detaliilor si a parametrilor terapeutici, o selectie adecvata a pacientilor, ingrijiri preoperatorii si postoperatorii si aplicarea noilor tehnologii pot produce rezultate estetice satisfacatoare atit pentru pacient cit si pentru medic.

Inainte de orice interventie, o analiza faciala completa trebuie efectuata pentru a elabora un plan terapeutic adecvat. In evaluarile preoperatorii, medicii cauta sa identifice potentialele contraindicatii la rejuvenarea laser. Un istoric medical si dermatologic este esential. Se va analiza modul de vindecare al organismului si formarea de cicatrici. Obtinerea unui istoric medical familial asupra vindecarii anormale, a tulburarilor cutanate si a mostenirii entice poate facilita un prognostic optim.

Daca pacientul prezinta un istoric de boli vasculare sau de colagen (de exemplu lupus eritematos, formare de cheloid) sau anomalii imunologice cum este vitiligo, tratamentul laser trebuie evitat deoarece aceste conditii pot determina probleme ale vindecarii, fiind niste contraindicatii relative ale rejuvenarii laser.

Odata cu folosirea larga a fotografiilor digitale, tehnicile fotografice sunt esentiale pentru a face poze comparative. Imagistica care foloseste lumina albastra, diferite lumini colorate si lumina polarizata poate aduce de asemenea informatii in plus pacientului si medicului asupra modificarilor subepiteliale ale pielii, mai ales asupra pigmentarilor. Diferite sisteme imagistice sunt disponibile pentru a asista analiza faciala. Fotografia standard si high-definition sunt cele mai frecvent folosite pentru a evalua pielea faciala inainte, in timpul perioadei postoperatorii si dupa terminarea interventiei.

Tratamentele cu isotretinoina si radiatiile

Este important sa se cunoasca daca pacientul a folosit isotretinoin cu 1 an inainte de rejuvenarea laser. Isotretinoinul se va intrerupe pentru un minim de 6 luni, dupa unii medici inainte de de rejuvenarea cu laser Er:YAG sau cu laser cu dioxid de carbon. Alti medici recomanda o perioada de asteptare de cel putin 1 an sau mai mult. Isotretinoinul este suspectat a afecta negativ celulele care repopuleaza suprafata cutanata supusa unei terapii laser.

Celulele epiteliale ale structurilor anexe sunt o sursa regenerativa pentru re-epitelizarea pielii tratate cu laser. Isotretinoinul si expunerea la radiatii distrug aceste structuri anexe. Radiatia laser a fost folosita in trecut pentru tratarea acneei si a maririi de volum a tiroidei. Odata cu modernizarea modalitatilor de laser fractionat, regenerarea epiteliului nu mai reprezinta o problema atit de mare deoarece sunt lasate intacte insule de celule epiteliale. Modalitatile nonablative lasa epiteliul cu modificari si mai putine, chiar minime. Totusi, vindecarea atipica poate interveni in cazul oricarei modalitati de rejuvenare.

Tipuri de riduri

Diferentierea dintre ridurile statice si cele dinamice si gradul de ridare trebuie evaluate si documentate inainte de rejuvenarea laser. Unele scenarii estetice necesita o combinatie intre ablatia laser si tehnici de rejuvenare mai invazive si traditionale pentru a reduce adecvat ridurile. Liftingul facial sau mediofacial, ridicarea fruntii sau a sprincenelor si blefaroplastia pot fi cuplate cu rejuvenarea si aplicate in functie de necesitatile pacientului. Aceasta combinatie de modalitati poate fi efectuata intr-o singura sedinta sau in pasi multipli. Exista contraindicatii asupra asocierii rejuvenarii faciale cu carbon dioxid laser si interventia de lifting facial. Totusi, rejuvenarea poate fi efectuata in anumite conditii cum sunt mini liftingurile.

Ridurile exacerbate de contractiile active ale muschilor sunt mult mai imprevizibile la rejuvenarea laser decit cele statice liniare. Laba de rata si ridurile laterale ale unghiurilor gurii sunt adincite odata cu zimbetul si pot fi tratate cu oarecare succes. Terapia cu toxina botulinica inainte de rejuvenare poate imbunatati aspectul liniilor induse mimetic.

Clasificarea Fitzpatrick a pielii

Evaluarea pigmentarii pielii faciale inainte de rejuvenarea laser este importanta pentru a avea rezultate bune. Pigmentul poate fi mostenit etnic sau cistigat cum este cazul melasmei sau a bolii Addison. Un grad mai mare al pigmentarii creste riscul de hiperpigmentare si hipopigmentare dupa rejuvenarea cu laser. Modificarile hormonale din timpul sarcinii pot modifica cantitatea de pigment, iar efectuarea rejuvenarii la femeile insarcinate este contraindicata.

Fitzpatrick a facut o descriere a tipurilor de piele cunoscuta drept clasificarea Fitzpatrick. Aceasta clasificare identifica 6 tipuri de piele, coloratii cutanate si reactii la expunerea la soare.
Tipul I (foarte alb sau cu pistrui) - se arde intotdeauna la soare.
Tipul II (alb) - se arde de obicei.
Tipul III (alb spre masliniu) - uneori se arde.
Tipul IV (maroniu deschis) - rar se arde.
Tipul V (maro inchis) - foarte rar se arde.
Tipul VI (negru) - nu se arde niciodata.

Cu cit creste tipul de piele si gradul de pigmentare cu atit este mai mare riscul de hiperpigmentare postinflamatorie. Totusi, persoanele cu o pigmentare minima sau piele deschisa pot dezvolta eritem postoperator prelungit, iar riscul de a dezvolta sechele pigmentare scade.

Clasificarea ridarii faciale

Glogau a dezvoltat clasificarea clasica a ridurilor/fotoimbatrinirii, schema folosita si astazi frecvent:
- usoara (virsta 28-35 de ani) riduri mici, fara keratoza, necesita putin machiaj sau deloc pentru acoperire
- moderata (virsta 35-50 de ani) ridare timpurie, leziuni de keratoza senila, necesita putin machiaj
- avansata (virsta 50-60 de ani), riduri persistente, coloratia bruna a pielii cu teleangiectazii si keratoza actinica, necesita intotdeauna machiaj
- severa (virsta 65-70 de ani), ridare severa, fotoimbatrinire, riduri gravitationale si dinamice, keratoza actinica cu sau fara cancer, poarta machiaj cu slaba acoperire.

Fitzpatrick a mai realizat o clasificare alternativa utila in evaluarea gradului de ridare periorala si periorbitala:
Clasa I: riduri fine.
Clasa II: riduri fine spre moderate profunde si numar moderat de riduri liniare.
Clasa III: riduri fine spre profunde, numeroase linii de ridare si falduri prezente.

Fitzpatrick a corelat de asemenea aceste 3 clase cu urmatorul sistem de notare a gradului de elastoza:
Clasa I (scor 1-3) - elastoza usoara.
Clasa II (scor 4-6) - elastoza moderata.
Clasa III (scor 7-9) - elastoza severa.

Elastoza usoara este definita prin modificarile fine texturale cu linii cutanate minime. Cea moderata denota o decolorare galbuie a papulelor individuale (elastoza papulara). Forma severa descrie elastoza marcata confluenta cu piele ingalbenita, ingrosata, multipapulara.

Concluzii

Rejuvenarea laser, metoda ablativa si nonablativa, este asociata in tratamentul antiimbatrinirii. Aceste tehnologii pot fi folosite separat sau in combinatie cu alte terapii noninvazive sau invazive. Indiferent de utilizarea acestor tehnologii, modul lor de operare trebuie cunoscut si inteles foarte bine inainte de inceperea terapiei.

Medicul trebuie sa cunoasca asteptarile pacientului si sa-i explice rezultatele posibile. Daca asteptarile pacientului sunt nerealiste, trebuie considerate alte optiuni in afara celor laser. O analiza preterapeutica atent efectuata este o necesitate in evaluarea si tratarea ridarii faciale.