Chirurgia în accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC, atac de apoplexie, atac cerebral) reprezintă o patologie care constă în reducerea sau blocarea fluxului sanguin (ischemie) la nivel cerebral. Celulele neuronale sunt extrem de sensibile la variațiile nivelului de oxigen, scaderea aportului de oxigen către neuroni producând moartea acestora (neuronii privați de oxigen mai mult de 5 minute mor).

• Accidentul vascular cerebral ischemic constă în reducerea fluxului sanguin de la nivel cerebral. Cele mai frecvente cauze sunt depunerea de plăci ateromatoase la nivel cerebral sau formarea de trombi care obstruează vasele de sânge. Aceștia se pot forma în vasele cerebrale sau pot migra din alte zone. Leziunile cerebrale provocate de hipoxie sunt grave și ireversibile.
• Accidentul vascular cerebral hemoragic este provocat de ruperea unei artere cerebrale sau a unui anevrism (dilatare patologică a unei artere), rezultând o hemoragie care afectează grav țesutul nervos. Rata de mortalitate este ridicată.
• Accidentul cerebral tranzitoriu apare în urma circulației defectuoase la nivelul creierului, putând mima simptomele unui accident vascular ischemic. Rata de deces este mică, dar pacienții cu un episod de AVC tranzitoriu prezintă un risc ridicat de a face în viitor un accident vascular cerebral de tip ischemic. [1, 2]

Intervenția chirurgicală este recomandată în special în cazul accidentului vascular cerebral de tip ischemic, mai ales dacă lumenul arterei este obstruat mai mult de 50%. Totuși, dacă accidentul vascular a fost unul major, iar recuperarea este dificilă sau arterele carotide ale pacientului sunt blocate într-o oarecare măsură de plăci ateromatoase, riscurile intervenției chirurgicale ar putea fi mai mari decât beneficiile. De asemenea, pacienții nu se clasifică pentru o intervenție chirurgicală și dacă au patologii cardiace severe asociate, cum ar fi un infarct recent, dacă au hipertensiune arterială necontrolată, diabet, probleme renale sau cancer în stadiu avansat.

Pregătirea de operație

Pregătirea înainte de operație este esențială pentru bunul mers al intervenției.

Pregătirea pentru anestezie este primul pas. Medicul anestezist trebuie să ia la cunoștință anumite aspecte medicale ale pacientului, cum ar fi istoricul medical al intervențiilor chirurgicale, tratamentele medicale în curs, alergii sau orice aspecte medicale relevante.

Dieta cu o seară înainte trebuie să fie una obișnuită, fiind recomandată hidratarea corespunzătoare. În dimineața zilei în care se va efectua operația este indicat să se ia o masă ușoară cu minimum 6 ore înainte de operație pentru a reduce riscul hipoglicemiei. Este interzis fumatul cu minimum o zi înainte de operație.

De asemenea, este recomandat ca pacietul să aibă o igienă corespunzătoare și să ia la el doar lucrurile strict necesare (pijamale, produse cosmetice puține, etc).

Există și un set de analize de sânge uzuale care trebui făcute înaintea operației, printre acestea numărându-se hemoleucograma, glicemia, profilul lipidic, transaminaze, uree, creatinină serică, proteine totale, fierul seric, analize referitoare la hemostază și coagulare, ionogramă, etc. Mai poate fi recomandată și o radiografie toracică sau o electrocardiogramă.

Întrucât accidentul vascular cerebral este o urgență medicală, este posibil ca pacienții să nu poată urma acești pași din cauza stării de sănătate alterate.

Chirurgia în accidentul vascular cerebral - procedură [3]

Există mai multe metode de abordare a tratamentului unui accident vascular cerebral, în funție de particularitățile fiecărui caz. Uneori tratamentul medicamentos poate fi suficient, alteori intervenția chirurgicală poate fi imperios necesară.

În cazul unui accident vascular ischemic există două metode de distrugere a cheagului format.

• Tromboliza intra-arterială - medicul face o mică incizie prin care introduce un cateter direct la locul blocajului, unde poate direcționa un medicament cu efect trombolitic, care dizolvă cheagul;
• Trombectomia mecanică - de asemenea, prin intermediul unui cateter medicul distruge mecanic coagulul.

Intervenția în cazul accidentului vascular hemoragic are ca scop oprirea hemoragiei. Pe lângă aceasta, repararea vaselor este esențială în recuperarea pacientului. Există 3 tehnici:

• „Coil embolization” - se referă la introducerea unui cateter cu ajutorul căruia se produce un „dop” ce sigilează vasul lezat;
• „Aneurysm clipping” - tehnică utilizată în cazul unui anevrism rupt; constă în punerea unei cleme la baza anevrismului și stoparea sângerării
• Repararea malformațiilor arterio-venoase - acestea pot, de asemenea, da hemoragii cerebrale.

În toate aceste thnici primul pas este craniotomia, ce constă în deschiderea cutiei craniene pentru a avea acces la locul leziunii și pentru a elimina sangele acumulat ce poate pune presiune pe structurile neuronale, afectând țesutul nervos.

Ca orice intervenție chirurgicală, și operația pentru tratamentul AVC-ului are o serie de riscuri:

• Convulsii;
• Formarea de trombi;
• Hemoragii;
• Comă;
• Edem cerebral.

După operație

După intervenția chirurgicală pacientul va fi monitorizat atent de către personalul medical pentru a observa din timp eventualele complicații apărute. Cele mai frecvente complicații apărute sunt inflamația și durerea, care pot fi controlate prin antiinflamatoare și analgezice. Spitalizarea se recomandă în jur de 3-7 zile pentru intervențiile chirurgicale complexe.

Evoluția și prognosticul postoperator

Rata de succes a intervențiilor chirurgicale pe creier depind de particularitățile clinice ale fiecărui caz (starea generală de sănătate a pacientului, vârstă, localizarea problemei, etc).

Regim și dietă specială

Dieta postoperator trebuie să fie una ușoară, iar în decurs de câteva zile va reveni la normal. Dieta alimentară trebuie să fie una echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui pacient, trebuie să fie bogată în fructe, legume, cereale, consumul grăsimilor saturate sau „trans” trebuie limitat pe cât posibil. În general regula de bază este că dieta trebuie să prevină formarea unor noi plăci ateromatose, pentru a scădea riscul apariției unui nou accident vascular cerebral.

Ce urmează după externare?

După externare medicul va stabili împreună cu pacientul următoarele controale chirurgicale la care acesta va trebui să se prezinte pentru stabili dacă operația a decurs bine și rezultatele sunt optime. La control medicul va putea cere efectuarea unor radiografii, RMN-uri sau CT-uri, imagistica fiind o metodă uzuală de verificare post-operator. De asemenea, analizele de sânge sunt și ele utilizate.

Întrebări frecvente despre operație

Intervenția chirurgicală doare?

Răspuns: Durerea este un simpton specific post-operator, dar, în ziua de azi, nu mai este o problemă atât de îngrijorătoare. Personalul medical va monitoriza permanent starea pacientului, luând în considerare simptomatologia, antiinflamatoarele nesteroidiene și analgezicele reducând considerabil durerea. Durerea se datorează aproape în totalitate craniotomiei, precum și inciziei la nivelul scalpului, injecțiile cu anestezice locale putând fi de mare ajutor. [4]

În ce constă recuperarea post-operator?

Răspuns: Recuperarea cuprinde două aspecte: recuperarea post-AVC și recuperarea post-operator. Recuperarea post-accident vascular cerebral are rolul de a ajuta pacienții să își recapete abilitățile pierdute. Recuperarea constă în realizarea unor exerciții fizice (kinetoterapie), logopedice, ședințe de psihoterapie etc. Recuperarea post-operatorie este asemănătoare.

Ce rol are stilul de viață după operație?

Răspuns: Stilul de viață corespunzător este crucial pentru prevenția unui nou AVC. Dieta echilibrată și adaptată nevoilor fiecărui pacient, împreună cu un set de exerciții fizice moderate, un program de odihnă bine pus la punct și îngrijirea sănătății psiho-emoționale formează tabloul unui stil de viață corect care contribuie la profilaxia recidivei accidentului vascular cerebral.